Søren Kierkegaard, născut pe 5 mai 1813 la Copenhaga, Danemarca, se stinge din viaţă în anul 1855, filosof, scriitor şi gânditor religios danez. Este considerat fondatorul existenţialismului. Afirmaţia sa imperativă privind valoarea şi ireductibilitatea vieţii individuale stă la originea unei reacţii contra ”sistemului” filosofic prin excelenţă (acela a lui Hegel). Adevărul este pentru Kierkegaard subiectivitatea; sensul filosofiei constă în a trezi spiritul şi a-l aduce la realitatea existenţei umane, trăită în toată neliniştea şi tragedia ei. Una dintre ideile fundamentale ale lui Kierkegaard, este cea a eternei alternative; imposibilitatea omului de a alege sau dea media între contrarii. Kierkegaard îşi reprezintă existenţa umană ca progresând de la un stadiu estetic, în care omul aspiră spre plăcere şi sfârşeşte în eşec, la unul etic ( care comportă grava decizie morală a alegerii de sine, în sobrietate şi datorie) şi în sfârşit la cel religios, unde se dezvăluie adevărata antropologie a lui Kierkegaard, studiul angoasei, solitudinii şi destinului duc la o filosofie a omului în faţa lui Dumnezeu, a timpului în contact cu eternitatea. Kierkegaard explorează stări şi concepte ale trăirilor etice-religioase: paradoxul şi absurditatea sacrificiului, desperarea în faţa păcatului, momentul mistic al fiziunii eternităţii în clipă. În ultima perioadă a vieţii, el duce o luptă acerbă împotriva bisericii instaurate pentru ideea regăsirii ”adevărului creştin”. Gânditor social pesimist, reprezentând pe plan logic un pas înapoi faţă de sinteza hegeliană a contrariilor, Kierkegaard rămâne un dialectician al stărilor paradoxale ale conştiinţei etice. Gândirea lui Kierkegaard influienţează filosofia şi literatura nordică, teologia protestantă şi existenţialismul contemporan. Opele sale fiind remarcabile, ‘‘Sau-sau’‘ (1843) ,”Conceptul de angoasă” (1844) ,”Etape pe drumul vieţii’‘ (1845), ”Firmituri filosofice” (1846 ) publicate post-scriptum. Kierkegaard, care presimţea că va fi în viitor ”citit, foarte citit”, s-a definit totuşi pe sine cu modestie ca pe ”poetul religiozităţii”. Îi este, de asemenea, şi eroul.‘ ‘Mic dicţionar filozofic” (1973) Didier, Julia – Dicţionar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti 2009
Invităm pe cititorii interesați de filosofie la Secția „Împrumut carte pentru adulți”.