14 aprilie 2021 – Google și-a înlocuit sigla paginii de pornire cu un Doodle care îl onorează pe Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului mobil.
Pentru a onora această realizare importantă, Google a dedicat acest Doodle lui Johannes Gutenberg, deoarece Muzeul Gutenberg din Mainz a lansat o expoziție retrospectivă despre viața sa, în anul 2000.
Atunci când accesăm motorul de pornire, putem vedea un cadru frumos proiectat, în interiorul căruia se află cuvântul „Google” într-un font tradițional, în stil Gutenberg. În locul celor două litere „o”, sunt plasate ilustrații ale tiparului tradițional, precum și portretul lui Johannes Gutenberg, sub care puteți vedea cuvântul „Google” afișat inversat, așa cum l-ați vedea pe o placă tipografică.
GUTENBERG – GENIUL CARE A SCHIMBAT LUMEA
Înainte de mijlocul secolului al XV-lea, cărțile erau realizate manual, fiind rare și costisitoare. Lectura și educația erau un privilegiu al celor bogați, până în momentul în care Johannes Gutenberg a dezvoltat o presă tipografică. Gutenberg, un metalurgist și aurar german, a creat în anii 1440, litere metalice de tip mobil, mici, care erau aranjate să formeze cuvinte și propoziții. Tiparul mobil se potrivea în cadrele presei, producând copii ale aceleiași pagini. Deoarece tiparul mobil și presa tipografică a făcut ca producția de cărți să fie mult mai rapidă și mai puțin costisitoare, cărțile de toate tipurile au devenit disponibile pentru o audiență mult mai largă.
În vremea lui Gutenberg, Europa era deja în pragul unei noi ere, o adevărată explozie a explorării globului, a descoperirilor științifice, dar și a prefacerilor politice și religioase, iar moștenirea lui Gutenberg este reprezentată de fiecare literă și filă, de cărțile și ziarele tipărite ce „s-au aliat într-o simbioză definitivă cu un procedeu tehnologic adecvat travaliului multiplicării rapide pe material: tiparul”, devenind un moment pivotal al istoriei.
Mereu apăsat de griji materiale, purtat prin numeroase procese legate de neplata datoriilor, adesea contestat de contemporani dar și de urmașii , Johannes Gutenberg (c. 1400 – 3 februarie 1468) a realizat una dintre cele mai mărețe opere care, după secole, a rămas în linii mari neschimbată, dovedind perfecțiunea ei inițială.
Depozitar: Biblioteca Congresului/ Prints and Photographs Division Washington/ D.C. 20540 SUA
Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg provenea dintr-o familie atestată documentar încă din 1394-1396, ca parte a patriciatului orașului.
Încă din deceniul 4 al secolului al XV-lea, a început a lucra la o mașinărie de tipărit cărți, după cum reiese dintr-un document datat în 1436, cu ocazia unui proces de neplată a unor datorii, când unul dintre martori, de meserie aurar, declara următoarele:
„Am primit 100 de guldeni de la Gutenberg pentru a tipări cărți”.
Aceasta este, de altfel, prima mențiune în care apare termenul „tipărit” și „tipare de turnat litere” necesare procesului de tipărire a cărților. Exista și anterior un procedeu de imprimare a diverselor texte pe bucăți de lemn incizate, așa-numitul „tipar bloc” sau „tipar tabelar”, dar care era foarte greoi și nu putea fi utilizat decât pentru un număr limitat de exemplare, în general foi volante, deoarece literele săpate în lemn se toceau repede sau își pierdeau din claritate.
A fost ideea lui Gutenberg de a turna litere mobile confecționate din plumb, care se culegeau în funcție de text, putând fi astfel utilizate pentru orice fel de lucrări și desigur, o vreme mai îndelungată.
Primele încercări tipografice datează din anul 1445 și este vorba de o foaie volantă, cuprinzând un fragment dintr-o poezie, intitulată „Cartea sibilelor”, datând din 1360. În ea se vorbea despre sfârșitul lumii, acesta fiind motivul pentru care acest fragment a fost intitulat „Judecata de apoi”. Această primă tipăritură a fost descoperită întâmplător în anul 1892, în Meinz, reprezentând primul document care atestă marea invenție a tiparului iar actualmente se păstrează la Muzeul Gutenberg din acest oraș.
Din anul 1447 se păstrează un fragment, mai precis lunile ianuarie și aprilie dintr-un calendar astronomic pentru anul 1448, redactat în limba germană și scris cu litere de factură gotică. Fragmentul a fost descoperit în anul 1901, la Biblioteca orășenească din Wiesbaden și este tipărit pe pergament.
Tot pe pergament este tipărită și cea mai valoroasă lucrare: „Biblia cu 42 de rânduri”, a cărei tipărire începe în anul 1452, pe două coloane, cu 42 de rânduri pe fiecare coloană.
Foaie de titlu. [fol. 1 recto:] [F]Rater ambrosius tua michi munuscula perferens. detulit siml’ suauissimas litteras, etc. [fol. 5 recto:] [I]N principio creauit deus celū et terram, etc.
Biblia cu 42 de rânduri : Johann Gutenberg : Johannes Fust [cca. 1455] : [Mainz]
Coloana din stânga include litera capitalizată „I”, în a doua coloană, litera „P” se extinde în spațiul dintre coloane, în interiorul literei este înfățișat regele Solomon, purtând o coroană albă și o mantie roșu cu alb. Decorația pagini este realizată manual, prezentând flori, o maimuță și o pasăre pe fiecare margine.
Sursa: British Library, online, disponibil la: https://www.bl.uk/collection-items/gutenberg-bible
Este o lucrare remarcabilă pentru frumusețea literei folosite de Gutenberg, cu ajutorul a 290 de forme de litere desenate de el și apoi turnate în bronz, precum și prin perfecta armonie a punerii în pagină. La această lucrare nu regăsim „colofonul”, respectiv mențiunea tipografului, a localității și a anului, dar se pot identifica inițialele realizate manual de rubricatori în frumoase culori roșii sau albastre.
„Catholiconul din Maienta” (1460): în colofonul lucrării este prezentată motivația operei: multiplicarea scrierilor are ca scop difuzarea cărților în rândurile unei clientele populare, profund religioasă și frământată de probleme de natură socială și materială.
Cartea tipărită încearcă să răspundă la interogațiile oamenilor de rând, de aceea cartea tipărită trebuia să fie ieftină. Invenția lui Gutenberg a permis și realizarea primei prese de mână pentru tipărirea textului, iar autorul său este francezul Jocodus Badius (cunoscut și ca Josse Badius, Jodocus van Asche Badius, Badius Ascensius), din Paris, realizare pe care Gutenberg (care moare la 3 februarie 1468) n-o mai vedea. În amintirea sa și ca o recunoștință pentru ce a însemnat invenția sa în istoria umanității, în anul 1900 s-a inaugurat la Meinz, un muzeu ce îi poartă numele, iar în anul 1901 s-a înființat „Societatea Gutenberg”, care editează un anuar cuprinzând lucrări științifice din domeniul istoriei cărții și a tiparului.
Inventarea tiparului cu litere mobile a permis o crește considerabilă a numărului de cărți, încât numai până la sfârșitul secolului al XV-lea, au apărut 30.000-40.000 de titluri, într-un tiraj de aproximativ 5 milioane, din care se păstrează azi în biblioteci sau colecții particulare, aproximativ 360.000 de volume. Multiplicarea cărții prin procedeul tipăririi atrage atenția asupra unor noi meserii: gravori, zețari, negustori de hârtie și cartoane, stampatorii și desenatorii, grupați în bresle, după sistemul citadin european. Inițial, în tehnica imprimării se folosesc imprimatele tabelare, textele fiind gravate întâi în lemn; tehnica va fi abandonată în 1480, când se va introduce metalul, acțiune care atrage după sine implicarea specialiștilor în orfevrărie. În rândul meseriilor legate de tipar, breasla de elită va fi cea a orfevrarilor.
Poate mai important decât aceste cifre este impactul care l-a avut cartea tipărită asupra imaginii culturale a umanității timp de 574 de ani, când cunoștințele și cultura devin accesibile unor categorii largi de oameni, permițând un schimb extins de idei și stimulând creații în cele mai diverse domenii.
Bibliografie
1. Elisabetha Gheck, Gutenberg și arta tiparului, București, Editura Meridiane, 1979, p. 5.
2. Contestatari care au atribuit invenția tiparului olandezului Laurens Janszoon Coster (c. 1370, Haarlem, Olanda-c. 1440) sau altor meșteșugari, în Horia Matei, Enigmele Terrei, vol. II, București, Editura Saeculum, Editura Vestale, 1995, pp. 183-184.
3. Diana Childress, Johannes Gutenberg and the Printing Press, Minneapolis, Twenty-First Century Books, 2008, pp. 42-62.
4. Sue Vander Hook, Johannes Gutenberg: Printing Press Innovator, Minnesota, ABDO Publishing Company, 2010, pp. 42-64.
5. *** – The Riverside Dictionary of Biography, Boston, Houghton Mifflin Harcourt, 2005, p. 345.
Articol publicat în format print și în periodicul de cultură „Ateneu arădean”, editat de Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad (anul I, nr. 1, 2020, pp. 18-20)