„Mereu însufleţit de cea mai arzătoare dorinţă pentru educaţia şi cultura aproape a tuturor popoarelor.” Dimitrie Țichindeal (1775-1818)
Arad, 3/15 noiembrie 1812 – „Școala regească preparandială gr. neunită a națiunei române”
„Sărbătoarea cea mai înălțătoare și măreață dintre toate sărbătorile poporului românesc din Crișana și Banat: sărbătoarea învierii culturii sale naționale… ziua în care s-a pus temelia culturii românești” (dr. Teodor Botiș, 1917)
16 noiembrie 1812 – deschiderea cursurilor în casa Rehkopf, proprietatea lui Sava Arsici, fiind înscriși 78 de elevi (județele Arad, Timiș, Torontal și Caraș-Severin).
Profesori: Dimitrie Țichindeal – seniorul catehet – primul director al școlii, Constantin Diaconovici Loga – gramatică și epistolografie, dr. Iosif Iorgovici – matematică, fizică și filozofie, Ioan Mihuț – pedagogie și istorie.
Sediul: – „clădirea cu cap de Căprioară” („Rehkopf Haus”) (1812), demisol, condiții insalubre, proprietar Sava Arsici; în1824 – donată institutului.
– un local situat „peste drum de la casa dintâi” (1817): şase camere pentru săl de curs, bibliotecă, arhivă, bucătărie şi magazii.
Cursuri: în limba română
Pecete: „Sigillum Regii Instituti scholarum praeparandorum Valachici”.
Evaluare: examene publice.
1813: prima generație de absolvenți (67) din localităţile judeţelor Arad (22), Timiş (31), Caraş-Severin (7) şi Torontal (17) – se donează o cotă din salariu pentru propăşirea Preparandiei şi pentru ridicarea unui convict (internat) şcolar
1818: primul spectacol de teatru al elevilor preparanzi, la teatrul Hirschl cu reprezentații anuale.
PREZENT:
„MUZEUL PREPARANDIA” monument istoric al învățământului arădean
Inaugurare: noiembrie 2012, la 200 de ani de la deschiderea cursurilor.
Exponate: Universul vechii școli românești – manuale, cataloage și carnete de note, documente, cărți și ziare ale vremii, bănci de lemn ale elevilor, tăblițe negre din lemn, abace, penare, bustul lui Teodor Ceontea, fost profesor al Preparandie, precum și bustul primului director al școlii, Dimitrie Țichindeal, cel pe care poetul Mihai Eminescu l-a numit ,,Țichindeal, gură de aur”
Repere cronologice
1812 – se înființează Şcoala Regească Preparandială Gr. Neunită A Națiunei Române Arad
1822 – Institutul Preparandial Pedagogic
1869 – instituția primește titulatura de Institutul Pedagogic Ortodox Român
1886 – funcționează ca Institut Pedagogic-Teologic Ortodox Român
1919 – după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, instituția primește titulatura de Școala Normală cu 8 Clase
1920 – devine Școala Normală Greco-Ortodoxă Română
1920 – instituția este transformată în Școala Normală de Stat pentru Învățătoare
1923 – primește numele de Școala Normală de Stat „Titu Maiorescu” pentru Învățători
1927, 14 aprilie – i se atribuie numele fondatorului, devenind Școala Normală Ortodoxă Română de Stat „Dimitrie Țichindeal”
1932 – instituția devine Școala Normală de Învățători „Dimitrie Țichindeal”
1948 – denumirea instituției este simplificată la Școala Pedagogică de Băieți
1949 – în urma reformelor impuse de regimul comunist, instituția este cunoscută drept Școala Pedagogică de Educatoare
1954 – devine Școala Pedagogică Mixtă
1957 – instituția funcționează ca Școala Pedagogică de Învățători (6 ani), specializările sunt diversificate, cu Secție de educatoare; în paralele funcționează Institutul Pedagogic (2 ani)
1959, 1 octombrie – Este ridicat la rangul de Institut Pedagogic de Învățători
1966 – instituția este denumită Liceul Pedagogic Arad
1981 – este transformată în Liceul Industrial Nr.13 Arad
1990 – instituția revine la titulatura de Școala Normală „Dimitrie Țichindeal” Arad
2000 – denumirea este Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” din Arad
2013 – numele devine Colegiul Național „Preparandia – Dimitrie Țichindeal” Arad