Televiziunea are miliarde de spectatori, în faţa televizorului, pe tabletă sau telefon mobil, şi, global, este media cu cel mai mare impact. Este cel mai puternic instrument de comunicare, de diseminare a informaţiilor şi valorilor culturale, de educare şi de influenţare a opiniei şi comportamentului oamenilor.
În decembrie 1996, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 21 noiembrie drept Ziua Mondială a Televiziunii (World Television Day), ca recunoaştere a „impactului în continuă creştere pe care televiziunea îl are asupra luării de decizii prin direcţionarea atenţiei, la nivel mondial, asupra conflictelor şi a ameninţărilor la adresa păcii şi a securităţii”, precum şi pentru recunoaşterea „rolului său potenţial în concentrarea atenţiei pe alte probleme majore, inclusiv pe cele economice şi sociale”.
Deşi Ziua Mondială a Televiziunii a început să fie marcată recent, istoria televiziunii a început aproape acum 100 de ani. În anul 1927, Philo Taylor Farnsworth a fost cel care a inventat primul dispozitiv complet de funcționare complet electronic al imaginilor (sau tubul camerei video) și primul sistem TV complet funcțional.
În anul 1932, Marea Britanie, Franţa, URSS şi Germania începeau să emită servicii experimentale de televiziune pe unde medii. În România, primele teste în ceea ce priveşte transmisia la distanţă a imaginilor apar în anul 1928, când fizicianul George Cristescu publică „Problema televiziunii” – prima lucrare ştiinţifică din România despre televiziune şi propune un sistem nou de explorare a imaginii TV, realizând şi anumite experimente în acest sens.
Din anii 1930 datează şi primele transmisiuni experimentale făcute în România. Pe 30 octombrie 1937, Cristian Musceleanu a prezentat în cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti o instalaţie de televiziune adusă de firma olandeză Philips. Camera de luat vederi era echipată cu un disc Nipkow, care oferea o rezoluţie de 45 linii la o frecvenţă de 12,5 cadre pe secundă, iar receptorul era echipat cu un tub catodic cu diametrul de 7 cm. Emiţătorul de televiziune avea o putere de 200 W şi lucra pe lungimea de undă de 80 m. În seara de 14 noiembrie 1937, Cristian Musceleanu a susţinut o conferinţă publică în sala Ateneului Român, în care a prezentat conceptul de televiziune şi a făcut demonstraţii cu instalaţia Facultăţii de Ştiinţe.
În mai 1938, Philips a prezentat o staţie de televiziune modernă, integral electronică, în cadrul expoziţiei „Luna Bucureştilor”. De data aceasta, camera era echipată cu un iconoscop, iar receptorul Model VI avea un tub catodic care putea proiecta imaginea pe un ecran de 40 × 50 cm. Definiţia imaginii era de 405 linii, iar emiţătorul, aflat într-un camion, avea puterea de 50 W. Potrivit presei din acea vreme, echipamentele valorau în total 40 de milioane de lei, iar transportul şi instalarea lor a costat 2 milioane de lei. Publicul vizitator avea posibilitatea să asiste la lucrările studioului de televiziune sau să fie filmat şi transmis simultan într-o sală de recepţie, contra unei taxe speciale.
În 1939, firma germană Telefunken a prezentat un alt sistem de televiziune, cu transmisia realizată prin cablu. Camera video filma în direct din sala Dalles.
31 decembrie 1956 a fost primul moment în care Televiziunea Română emitea primul semnal pentru un grup foarte restrâns de români. Abia în anul 1958, au fost conturate primele emisiuni de știri. O perioadă neagră a istoriei în televiziune a fost în anul 1985, când s-a decis ca televiziunea să emită la nivel național doar 2 ore zilnice.
După anul 1989, televiziunile au înflorit și au fost pentru mult timp sursa noastră de inspirație, continuând în prezent, să reprezinte cea mai mare sursă de consum video. Deși dimensiunile ecranului s-au schimbat, iar oamenii creează, postează, difuzează și consumă conținut pe diferite platforme, în întreaga lume, numărul de gospodării cu televizoare continuă să crească. Interacțiunea dintre formele emergente și cele tradiționale de difuzare creează o mare oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele importante cu care se confruntă comunitățile noastre și planeta noastră.
TV Arad este una dintre cele mai vechi televiziuni locale private din Romania, fiind înființată în anul 1990, sub titulatura Televiziunea Liberă Arad. În 21 decembrie 1992, Televiziunea Liberă Arad devine, prin acordarea de către CNA a licenței audiovizuale nr. TV 010, Televiziunea Arad. În cele 8 ore de emisie zilnică erau cuprinse emisiuni informative, economice, culturale și de divertisment (Sursa: https://tvarad.ro/). În prezent, TV Arad este o prezență reprezentativă în spaţiul media arădean, prin emisiunile de știri, divertisment, cultură, religie şi educaţie dedicate locuitorilor județului nostru.
Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad oferă publicului cititor o vastă și interesantă colecție de carte ca repere bibliografice, având ca tematică televiziunea, jurnalismul TV și mass-media de la începuturi până în contemporaneitate (Referințe bibliografice și acces link Catalog online: https://catalog.bibliotecaarad.ro/opac/search;jsessionid=6059D090CCA25880DC166DA96D18300F?q=televiziune&max=&view=&sb=&ob=&level=all&material_type=all&location=)
Promovând universul cărților și plăcerea de a citi, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad, prin Biroul „Animație culturală și împrumut carte pentru copii”, bibliotecar Maria Truță, vă invită să urmăriți în mediul online: „5 minute de poveste… de Ziua Internațională a Televiziunii”, prezentând volumul lui Fred Rogers: „O zi minunată în cartier. Poeziile domnului Rogers” (ilustrator: Luke Flowers, București, Didactica Publishing House, 2021), o carte de poezii despre și pentru copii, chiar și pentru copiii din sufletul oamenilor mari. Prin versurile sale, Domnul Rogers le vorbește cu sinceritate micilor cititori despre prietenie, familie, sentimente și emoții. Autorul a avut un impact revoluționar asupra televiziunii pentru copii și asupra milioanelor de copii înșiși. Prin cântece, marionete și conversații sincere, acesta a insuflat valorile bunătății, răbdării și stimei de sine telespectatorilor săi și, mai presus de toate, i-a învățat pe copii cât de iubiți erau doar prin faptul că erau ei înșiși. Volumul este New York Times Bestseller și a câștigat numeroase premii de-a lungul vremii, printre care „A Parents’ Choice Gold”, „Goodreads Choice” (2019) și „A Red Tricycle” pentru cea mai bună carte în 2019.
Conceptul vizual poate fi accesat pe site-ul Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” – https://bibliotecaarad.ro/, Facebook: https://www.facebook.com/bibliotecaarad, precum și pe canalul de YouTube al instituției de cultură arădene – https://www.youtube.com/Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.