Cu un conținut bogat și un aspect elegant, a apărut cel de-al doilea număr al revistei de cultură a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”, „Ateneu arădean”.
Desfășurat pe 122 de pagini, acesta are exigența să răspundă unor gusturi foarte diverse de lectură. Elaborat neelitist, oferă informații accesibile, importante pentru formarea culturală a oricărui cititor respectabil, cu pretenția unei educații enciclopedice.
Cuprinsul generos al periodicului oferă ocazia conlucrării între personalități în formare și cele formate deja, pentru a se exprima împreună în domenii ca: bibliotecă, tipar, scris, patrimoniu, istorie, știință-educație, credință, literatură, arte etc.
„Ateneul” de azi își are rădăcinile în cel nefinalizat ieri.
Profesorul Alexandru Gavra, „sufletul mișcării culturale din aceste părți ale românismului” – susține Doru Sinaci, redactorul-șef al revistei „Ateneul arădean”, în nr. 2, 2021 –, slujbaș al „Preparandiei arădene”, a fost un luptător pentru „luminarea poporului” prin cultură. Drept urmare, profesorul a adunat manuscrise românești pe care voia să le tipărească prin „Preparandie”, într-o viitoare tipografie a școlii. El a inițiat, în anul 1835, de asemenea, tipărirea primului periodic românesc de pe teritoriul țării noastre, rămas, din păcate, în stadiul de proiect.
Iată ce își propunea „Ateneu Romanescu” al profesorului Gavra: „Redacţia, îndată în fruntariul «Atheneului» cam în formă de prefaţie, arată publicului paşurile, carele-au făcut pănă aci, în treaba rădicării Soţietăţii româneşti dătătoare de cărţi, înpletind în voarbă şi alte observăţi”.
Eșecul unui astfel de program, vital pentru românime, s-a datorat, după spusele aceleași surse: „Consiliului Locumtenenţial, autorităților comitatense arădene și forurile ecleziastice sârbești care tergiversează avizarea acestuia până în anul 1842, când proiectul este respins pe motiv că nu mai este actual”.
Desigur, sarcina culturală a „Ateneului” actual nu este de anvergura istorică a strămoșului său, însă este onorabilă și chibzuită, afirmăm noi, o datorie pe care contemporaneitatea o are față de înaintași.
Acesta este rostul actualei publicații.
Numărul de față, dragi cititori, conține: o pledoarie pentru revistă semnată de managerul bibliotecii, Doru Sinaci; informații despre Étienne-Gabriel Peignot, oferite de Ioana Nistor; prima monografie a Aradului și cartea de bucate a contesei Maria Juliana von Wildenstein, scrise de Adrian Czibula și Monika Tokacs-Mathe; Sala de Artă a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”, prezentată de Florin Lucian Coita; monumentul „Alma Mater”, ilustrativ descris de Horia Truță; biografia lui Alexandru D. Xenopol, alcătuită de Nicolae Nicoară-Horia; „Preparandia” arădeană – văzută de Doru Bogdan și prezentată de Anton Ilica; istoria economică a Aradului în viziunea lui Gabriel Căsap; ficțiune și biografie în opera lui Mircea Eliade, înfățișate de Maria Bulboacă; învățământul românesc în viziunea profesorului Rodica Oros; cântarea bisericească în explicația lui Tiberiu Ardelean; rolul clerului în Mica Unire, rol explicat de Al. Florin Țene. Secțiunea de literatură include prezența prozatorului Gheorghe Schwartz, a poeților Romulus Bucur și Ioan Emanuel Gruia, istoria literaturii slovace cu prozatoarea/poeta Dogmar Maria Anoca; scriitorii de la vechiul „Salon literar” prezentați de Floarea Cândea; recenzii de carte semnate de Anca Giura și Gabriela-Adina Marco; artistul Marcel Olinescu – prezentat de Nicolae Nicoară-Horia, artistul Ovidiu Maitec – prezentat de Lucia Bibarț; o amplă expunere privind „Kinema Icon”, semnată de George Săbău. Ioan Tuleu ne prezintă, în secțiunea „Inedit”, interesante informații privind Sfântul Prooroc Ilie, Maria Truță redă istoria unui maraton de povești, iar Marius Stoica prezintă aplicația pentru mobil a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”.
Tehnoredactarea materialelor aparține lui Gombos Wilhelm Doru.
După câte se poate constata, propunerea noastră culturală este una atractivă. Cu toate scăpările, specifice începuturilor, scăpări pe care redacția își propune să le elimine cât mai rapid, vă invităm, deci, să parcurgeți cu încredere, numărul 2 din anul al 2-lea al „Ateneului arădean”.
Lectură cu folos, vă dorim!
Lucia Bibarț,
Secretar General de Redacție „Ateneu arădean”