Războiul este fenomenul cu cea mai amplă funcție distructivă, cu cel mai pronunțat caracter homicid, cu cele mai adânci implicații asupra prezentului și viitorului omenirii.
Al Doilea Război Mondial este descris adesea ca „războiul total”, în timpul căruia nu s-a mai făcut distincția dintre forțele armate și civili, iar milioane de oameni au căzut victime ale execuțiilor în masă, ale deportărilor, foametei, muncii forțate, lagărelor de concentrare și bombardamentelor.
Un izvor istoric important, cu rol în păstrarea și transmiterea informațiilor din timpului celui de-al Doilea Război Mondial, sunt și imaginile-document păstrate în Fototeca Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” ce includ fotografii ale raidului aerian asupra orașului Arad, din 3 iulie 1944.
După ce S.U.A. au declarant război României, la 5 iunie 1942, aviația anglo-americană a executat în 1942, 1943 și, mai ales în 1944, mai multe raiduri aeriene de bombardament asupra teritoriului românesc, ce au produs mari pagube materiale și umane.
În dimineața zilei de 3 iulie 1944, forțele anglo-americane, în cadrul Operațiunii „Frantic Joe”, au trimis 57 bombardiere B-17, escortate de 38 avioane de luptă Mustang, împreună cu forța a 44 bombardiere grele, pentru a ataca punctele strategice din Arad, eveniment în urma căruia au fost grav afectate sau chiar distruse clădiri precum Gara Mare, Cazarma de pe Calea Aurel Vlaicu, Fabrica de Împletituri și Tricotaje, fostul Pavilion al societății de patinaj din Pădurice, dar și numeroase locuințe. Un număr de aproape 200 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute de persoane au fost rănite. Una dintre cele mai afectate zone a fost strada Trenului din cartierul Grădiște.
În ziua următoare, 4 iulie, Chestura Poliţiei Arad trimite către Direcţia Generală a Poliţiei o primă dare de seamă asupra efectelor bombardamentului din 3 iulie. Alarma s-a dat la orele 11,20. Bombardamentul a început la ora 11,32, avioanele lansând „asupra cartierului gării CFR şi vecinătate un număr de cca. 200 bombe explozive de calibru mare şi mii de bombe incendiare”[1]. Bombardarea obiectivelor s-a făcut cu bombe explozive de 250 şi 500 kg, precum şi cu bombe incendiare pachet a 25 de bucăţi de câte 2 kg.[2]
„Fâşia atinsă de bombardament acoperă cartierul gării pe o întindere de aproximativ 2,1-2,2, km lungime şi 1,1-1,2 km lăţime. Au suferit din cauza bombardamentului următoarele instituţii şi întreprinderi: gara CFR, grav avariată; atelierele principale CFR, grav avariate; magaziile CFR complet distruse şi liniile de triaj şi garare complet avariate; uzinele Astra vagoane distruse aproape total; cazarma Regimentului 1 Roşiori distrusă, trei grajduri, iar restul serios avariat; căminul de ucenici, aripa stângă distrusă; depozitul de fermentare a tutunului, uşor avariat; depozitul de textile universale, complet distrus; garajul de autobuze şi camioane a Municipiului Arad, grav avariat; centrul de ocrotire a copiilor, grav avariat; fabrica de lichior „Zvac”, arsă complet; clădirea inspecţiei CFR, grav avariată; o parte din fabrica de tricotaje, grav avariată”[3].
Valoarea totală a distrugerilor s-a ridicat la aproximativ 3.200.000.000 lei, au fost distruse 184 imobile particulare, 112 locuințe au fost grav avariate, iar 84 de locuințe particulare au fost ușor avariate. Aceeași dare de seamă menționa că la data de 4 iulie, numărul de morți se ridica la 64 persoane, „toţi aşezaţi în cimitirul Eternitatea”, 54 de persoane au fost rănite și internate în Spitalul județean, 5 copii au fost internați, iar 6 răniți se aflau în spitalul militar. 66 persoane au fost rănite ușor și nu au necesitat internare, iar numărul total al sinistraților se ridica la 1.001 persoane. Suprafața totală a municipiului la acea dată era de 18, 5 km, din care o suprafață de 4,5 km a fost bombardată.
La 14 iulie 1944, într-o notă a Agenturii „Ardeal”, se preciza că „moralul populaţiei în primele ore după bombardament era îngrozitor, cuprinşi de panică fugeau în toate părţile fără nici un ţel, toată viaţa şi-a întrerupt cursul normal”, exploziile și incendiile menținând starea de panică, iar după ce „avioanele americane în număr de 80-100 au plecat, se mai auzea explozia bombelor cu întârziere, din care cauză, panica se menţinea. În urma bombardamentului, viaţa a stagnat complet timp de patru zile”[4].
Colecția identificată în Fototeca Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” cuprinde 45 de fotografii alb-negru, format carte poștală, cuprinzând majoritar aspecte ale bombardamentelor asupra Atelierelor C.F.R. Arad, alături și de ipostaze ale vieții umane. Autorul fotografiilor nu este menționat, însă informațiile și detaliile de imagine au devenit vizibile prin procesul de digitalizare, colecția fiind disponibilă pentru consultare online, în mod gratuit.
Privind înapoi înspre trecut, remarcăm afirmația lui Simon Wiesenthal: „Istoria omenirii este o istorie sângeroasă și istoria se poate repeta. Deci informațiile pe care le avem constituie un mijloc de apărare. Prin intermediul acestora, putem construi, trebuie să construim, o apărare împotriva repetiției”, o apărare care, în ziua de astăzi, înseamnă responsabilitate și răspundere istorică și morală, pace, libertate, democrație, egalitate, respect pentru demnitatea umană și drepturile omului.
[1] Arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fond Documentar, dosar 12732, vol. 4, ff. 297-298.
[2] S.S.I. Agentura „Ardeal” 14 iulie 1944, Arad, Notă. ANIC, fond PCM-SSI, dosar 15/1941, f. 362-363.
[3]Arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fond Documentar, dosar 12732, vol. 4, ff. 297-298.
[4] Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri – Serviciul Special de Informaţii, dosar 15/1941, ff. 362-363.