Bustul lui Dimitrie Ţichindeal (1775 – 1818)

Ansamblu monumental cu bust în ronde-bosse şi basorelief; Arad, parcul Colegiului Național Dimitrie Ţichindeal; Calcar de Podeni – Cluj ; Petre Stoicu; 1987; Liste menţiuni: HCLMA 196/1999; HCJ 53/200

Poet, fabulist, traducător, preot şi catihet, Dimitrie Ţichindeal, s-a născut în 1775, într-o familie preoţească din Becicherecul Mic (Judeţul Timiş). A început şcoala în comuna natală, apoi gimnaziul şi cursurile pedagogice din Timişoara, devenind învăţător la Belinţ (1794), mai apoi, în Beregsău. După absolvirea școlii clericale (1801) a funcţionat la început tot ca învăţător, apoi preot în comuna natală şi confesor militar în campania austriacă din 1805. Reîntors acasă, s-a angajat în activitatea de emancipare naţională şi bisericească a românilor. În acest sens a insistat să fie introduse literele latine în scriere, să fie tipărite cărţi româneşti şi editat un ziar să se înfiinţeze o academie, ca instituţie de învăţământ superior pentru români (foto 1).
Pe lângă activitatea didactică şi preoţească Dimitrie Ţichindeal a avut o activitate literară bogată manifestată prin traduceri şi creaţii originale în versuri, fiind elogiat de iluminiştii români ai vremii, pentru ideile difuzate. Făcându-se cunoscut în mediile ortodoxe, prin activitatea sa neobosită, a fost numit catehet și senior al primei şcoli româneşti de pregătire a învăţătorilor, înfiinţată la Arad în 1812, sub numele de Preparandie (foto 2). La puţin timp însă, programul său naţional, fiind considerat periculos, în 1814 a fost destituit din învăţământ şi obligat astfel să se reîntoarcă în satul natal.
După bogata activitate desfăşurată în folosul românilor, în toamna anului 1817, s-a îmbolnăvit grav, trecând în cele veşnice în anul următor, la vârsta de doar 47 de ani.
Astăzi, Colegiul Pedagogic Național din Bulevardul Dragalina nr. 7, mutat aici în 1932 din Gai (foto 3), poartă înscris pe frontispiciu numele lui Dimitrie Ţichindeal. Clădirea eclectică, cu trei etaje, a fost construită în 1905, după planurile arhitecţilor Fodor – Reisinger. Parterul şi primul etaj al imobilului conţine elemente ale stilului baroc, în timp ce faţadele laterale sunt neoromantice şi neorenascentiste. Nivelul al doilea al imobilului este împodobit cu elemente decorative antropomorfe (foto 4).
În 1987, cu prilejul festivităților prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la înființarea Preparandiei arădene, a fost dezvelit, în grădina decorativă a instituției ansamblul monumental conceput și realizat de sculptorul arădean Petru Stoicu (Foto 5).
Este alcătuit din trei piese, aşezate grupat, pe un fundament înălţat cu două trepte. În spate, central pe un soclu prizmatic în secţiune pătrată, a fost aşezat bustul lui Dimitrie Ţichindeal, cioplit în calcar de Podeni (Judeţul Cluj). Este prezentată imaginea unui bărbat hotărât, cu fruntea înaltă şi gâtul protejat de gulerul veşmintelor preoţeşti. Nobleţea personajului este redată de şlefuira atentă a tenului feţei, pe porţiunea pomeţilor şi a suprafeţelor lipsite de barbă. Figura geometrică în care se încadrează portretul îi dă forţă şi monumentalitate. Alături, în stânga, pe un pupitru din marmură albă, a fost fixat un medalion, turnat în piatră artificială şi eloxat, care pe de o parte individualizează personajul, dându-i atributele de dascăl, dar pe de alta, prezintă şi efigia aniversară a şcolii. Fiind folosită forma unui cerc asigurată de o cunună de lauri înobilată cu panglici şi flăcările unei făclii, este scos în evidenţă conturul unei cărţi deschise şi al unei pene ca simbol al ştiinţei şi literaturii. În partea superoară a fost incizat textul: 1812 / PREPARANDIA DIN ARAD / 1987. Echilibrul volumelor este restabilit prin aşezarea în dreapata fundamentului pandant cu pupitrul, a unui vas ornamental pentru flori (foto 6 și 7)
Pe o placă din marmură, fixată în treimea superioară a soclului, sub bust este scris în relief, deasupra a două ramuri de măslin încrucişate, textul: DIMITRIE / ŢICHINDEAL / 1775-1818.
Spaţiul din jur este amenajat sub forma unui scuar, cu alei de acces spre monument, spaţiu bine organizat şi întreţinut
Tot atunci, participând la festivităţile aniversare, sculptorul arădean Gheorghe Adoc, a donat instituţiei un basorelief cu efigia primului director Dimitrie Ţichindeal. Medalionul, modelat în gips, a fost fixat în Sala de festivităţi a şcolii.
Un portret al lui Dimitrie Țichindeal, realizat în 1980, din gips de un autor necunoscut se mai află pe coridorul de la parterul școlii. (foto 8).
În 2018, figura marelui cărturar a fost evocată în Catedrala Ortodoxă (veche) de prof. dr. Doru Bogdan, fost director al școlii (foto 9, 10).