Călătorie într-un picior – Herta MÜLLER

Irene traversă strada pe roșu.

Alergă milimetric pe dinaintea mașinilor. Respira precipitat, având senzația deopotrivă că-și riscă și salvează viața.Nici moartă, nici vie, își spuse Irene.

Era aproape o bucurie. În unele zile Irene ieșea din casă ca și când ar fi fost pregătită pentru un accident.Deja când traversa curtea interioară știa că afară, pe străzi, se va juca cu lumina roșie a semafoarelor.Acum că știa asta, se instală în ea o stare de moleșeală. Somnolentă și trează în același timp.

Irene observă la corpul ei că fusese astfel conceput, încât să trăiască multă vreme: de aceea se punea singură la strâmtoare, acolo unde să nu mai fie sigură de viața ei.

Se uimea că era pregătită pentru ce e mai rău, dar totodată că n-o scotea la capăt cu neprevăzutul celor mai mărunte lucruri.

Herta MÜLLER

Imagini pentru herta muller