Luni, 12 septembrie 2022, în organizarea Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” și a Complexului Muzeal, la Arad a avut loc un eveniment cultural de suflet și omagiu adus unuia dintre cei mai de seamă oameni dați de națiunea română, patronul spiritual al bibliotecii arădene: Alexandru D. Xenopol (1847-1920).
În anul 1921, oficiosul arădean „Biserica și Școala” publica o scrisoare semnată de Riria Xenopol către ministrul Grigore Trancu-Iași, prin care se afirma: „Altora îndemn la muncă” a fost deviza marelui muncitor intelectual Alexandru Xenopol. Această deviză stă scrisă de mâna lui pe harta României Mari, pe care a ținut cursurile la College de France, cursuri cari au avut de scop să arate lumei civilizate dreptul la o viață unitară a întregului neam românesc. Credința ce a avut în desrobirea neamului i-a călăuzit viața. Munca i-a sprijinit credința” („Biserica și Școala”, Arad, anul XLV, nr. 9-10, 7/20 martie 1921, p. 3).
Acest „îndemn la muncă” ne-a călăuzit în organizarea Conferinței „Xenopol. Manuscrisul de la Arad”, prin prezentarea lucrării fundamentale a culturii şi civilizaţiei româneşti, „Istoria românilor din Dacia Traiană. Epoca fanarioților”, al V-lea volum al seriei, apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 2021.
Volumul, lansat la Arad cu prilejul conferinței, a fost prezentat publicului bibliofil de editorii lucrării: dr. Ștefan Lemny, specialist în istoria culturală a secolului al XVIII-lea, responsabil al colecțiilor de istorie la Biblioteca Naţională a Franţei și dr. Alexandru Istrate, cercetător la Academia Română, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași.
Din aprilie 1995, Biblioteca Județeană arădeană poartă, din nou, numele istoricului Alexandru Dimitrie Xenopol. Puțini cunosc astăzi că, la 12 mai 1921, biblioteca orășenească arădeană, ce funcționa în incinta Palatului Cultural, alături de Muzeul de Istorie și Filarmonică, avea să primească numele principalului său donator, devenind astfel biblioteca „A. D. Xenopol”. Donația, consemnată la data de 18 martie 1921, are loc la un an după dispariția marelui istoric și este semnată de soția acestuia, Riria Xenopol. Fondul de carte „Xenopol” cuprindea, la momentul respectiv un număr de 2.203 volume dintre care 2.032 au îmbogățit fondul de carte românească din biblioteca acelor timpuri, iar 171 volume au fost distribuite unor școli din oraș. De asemenea, „Jurnalul de sporire pe anul 1921” al bibliotecii arădene consemna, la poziția 108 din ziua de 12 iulie 1921, primul volum din donația „doamnei Riria Xenopol”: Nicolae Kretzulescu, „Viața și faptele lui”, București, 1915.
Deoarece, conform dictonului platonian, muzica însuflețește universul, dă aripi minții, zbor imaginației și viață tuturor, evenimentul cultural, moderat de prof. Ioana Nistor, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”, și dr. Sorin Bulboacă, manager al Complexului Muzeal Arad, a beneficiat și de un intermezzo muzical, oferit de Noemi Gabriela Szentesi, de la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad.
„În această grabă a comunicării, nu pot exprima cum se cuvine toată satisfacția și bucuria pe care le-am trăit cu prilejul întâlnirii pe care ați organizat-o în jurul lui Xenopol. Doream de mult ca acest moment să fie posibil și mă bucur că el a putut să se desfășoare în condiții excelente grație unui public numeros și pasionat, dar nu mai puțin cadrului original de organizare, profitând de o agreabilă companie muzicală și de o vreme frumoasă”, ne-a declarat dr. Ștefan Lemny, cu acest prilej.