Pentru cultura românească, identitatea neamului a fost, în toate epocile, una dintre preocupările cu cea mai mare pondere pentru români.
Prin expoziția ”Construirea versus deconstruirea identității românești”, ilustrăm două momente ale culturii românești: cel interbelic, reprezentat de autori precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcăneacu și cel actual, reprezentat de autori precum Horia Roman-Patapievici, Mircea Cărtărescu, Luca Pițu, Lucian Boia.
Pentru primii autori menționați, promovarea peste hotare a culturii românești, a fost concepția și ideologia care răzbate din cea mai mare parte a operelor lor. Expresia „agent al construirii identității românești”, folosită de Monica Spiridon pentru a încununa strădaniile lui Mircea Eliade, este binevenită și pentru ceilalți autori interbelici amintiți.
Autorii de astăzi insistă asupra reevaluării acestui proiect. Situația nefericită a României actuale, aruncă o lumină palidă asupra proiectului, fapt pentru care se vorbește astăzi despre o mitologie a producției literare românești, asistând astfel la o deconstrucție a identității naționale.
Dintre lucrările expuse, amintim: ”Profetism românesc” de Mircea Eliade, alături de cărți precum ”De ce este România altfel?” de Lucian Boia sau” De ce nu avem o piață a ideilor” de Horia Roman-Patapievici; ”Sentimentul românesc al ființei” de Constantin Noica, alături de o carte actuală care ilustrează o concepție tocmai la antipod: ”Sentimentul românesc al urii de sine” de Luca Pițu; elogiul adus de Mircea Eliade lui Eminescu și Hasdeu – ”Despre Eminescu și Hasdeu”, în antiteză cu deconstruirea până la aneantizare a modului de a simți eminescian, făcută de Lucian Boia, în ”Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit”.
Expoziția a fost deschisă și prezentată în cuvânt de Darian Paraschiv, colegul nostru de la Sala de lectură a bibliotecii.