Scrierea unei monografii în toată complexitatea ei, a unei regiuni geografice, presupune deosebit de multă cercetare, resurse financiare și umane de specialitate, multă dedicație și perseverență din partea celor implicați.
După încercarea lui Peretsenyi Nagy László de a scrie monografia, care de fapt este un rezumat al originalului și încercarea lui Fábián Laszló, al cărui monografie este incompletă (vol 2 și 3 netipărite) constelația potrivită de a scrie monografia comitatului Arad se produce în 1884. Este rodul muncii unui grup de intelectuali arădeni desfășurată timp de 29 de ani, în vederea scrierii și publicării primei monografii complete (6 volume) a comitatului Arad.
Pe 2 octombrie 1884 președintele Asociației Kölcsey lansează ideea scrierii monografiei comitatului Arad în fața prefectului Tabajdy Károly. Ideea este susținută și aprobată. Proiectul inițial era ca monografia să fie compusă din 3 volume, astfel: vol. 1-partea de istorie, vol.2 -partea de etnografie și vol.3 -partea de statistică, economie, demografie etc. în valoare de 12000 forinți. Cheltuiala urma să fie suportată din bugetul comitatului Arad și al Asociației Kölcsey din fonduri bănești realizate la serate de lectură.
La 4 decembrie al aceluiași an se aprobă bugetul și se întrunește Comisia de monografie, compusă din membri desemnați din partea orașului, din partea comitatului precum și din partea Asociației Kölcsey.
Pe 20 aprilie 1885 se desemnează redactorul în persoana lui Jancsó Benedek și al autorilor astfel:
Vol.1 Istoria comitatului și al orașului – autor Márki Sándor.
Vol.2 Descrierea florei și faunei, geografiei și climei comitatului – autor Simonkai Lajos și Lóczy Lajos.
Vol.3 Demografia comitatului și a orașului – populația maghiară descrisă de Jancsó Benedek, populația română descrisă de Goldiș Ioan, populația germană descrisă de Horvát (Horowitz) Lipót iar partea de economie și statistică descrisă de Gaál Jenö.
De la ideea scrierii monografiei (1884) până la publicarea (1913) ultimului volum din cele șase au trecut 29 de ani. Ani în care s-au schimbat redactorii, președinții Comisiei de monografie și autorii fără însă a scădea perseverența Asociației Kölcsey, care era de fapt motorul proiectului.
Până în 1905 redactorul publicației este Jancsó Benedek, după care ștafeta va fi preluată de Somogyi Gyula. În 1886 se stinge din viață Tabajdy Károly, primul președinte al Comisiei de monografie, iar președinția acesteia va fi preluată de noul prefect al comitatului Fábián László.
Cele 6 volume care se păstrează la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” din Arad la Sala de lectură sunt foarte voluminoase, 18×26 cm, tipărite la tipografia lui Réthy Lipót și Fiul pe hârtie de foarte bună calitate, bogat ilustrate și însoțite de hărți și tabele, cu coperți tari din carton. Pe paginile de titlu este menționat editorul: Comisia de monografie.
1892 este anul apariției primului volum tipărit și conține istoria comitatului și al orașului liber regesc – Din cele mai vechi timpuri până la cucerirea turcească cu titlul : Arad vármegye és Arad szabad királyi város története- A legrégibb időktől a török hódításig 1566, scris de Márki Sándor.
Dr. Márki Sándor (1853-1925), istoric, profesor și membru al Academiei face o descriere cu o minuțiozitate desăvârșită, exhaustivă, reușind astfel să dubleze numărul de pagini față de cel preconizat în proiectul inițial.
Conform paginii de titlu, cartea reprezintă prima parte din volumul 2 si conține o prefață, cuprinsul cu specificarea celor 28 de capitole sunt descrise de-a lungul a 564 pagini.
1893 reprezintă anul în care Simonkai Lajos tipărește partea cu descrierea mediului natural al comitatului şi al oraşului liber regesc Arad. Cartea este împărțită în două părți, prima cuprinzând flora iar a doua fauna comitatului.
Titlul cărții este Arad vármegye és Arad szabad királyi város természetrajzi leírása – Aradmegye és Aradváros növényvilága-második rész. Pagina de titlu este urmată de cuprins apoi de prefață. Cele cinci capitole și patru subcapitole însumând 402 pagini sunt urmate de un indice alfabetic și 10 desene.
Conform paginii de titlu, cartea este a 2-a parte din volumul 1.
Dr. Simonkai Lajos (1851-1910) – om de știință, botanist, cercetător, descrie în prefață propriul mod de lucru, neavând un model de urmat în scrierea unei monografii a florei și faunei unei localități. În acest scop el a efectuat peste 400 de excursii pentru a identifica prin observație plantele comitatului.
În același unitate este legată și partea care descrie fauna comitatului, cu titlul Arad vármegye és Arad szabad királyi város természetrajzi leírása – Aradmegye és Arad város állatvilága-harmadik rész.
Are pagină de titlu separată, urmată de prefață, cuprins și bibliografie, urmând apoi cele 998 de paragrafe care descriu fiecare vietate pe parcursul a 126 de pagini numerotate. Indicele alfabetic de la sfârșit facilitează regăsirea informațiilor pentru cititori.
Conform paginii de titlu, aceasta este partea a 3-a din volumul 1.
1895 este anul în care se publică partea de istorie a lui Márki Sándor – de la cucerirea turcească până în zilele noastre.
Din pagina de titlu aflăm că avem în față a 2-a parte din volumul 2. Începe cu o prefață, apoi se continuă cu capitolul 29 până la capitolul 65 pe parcursul a 911 pagini. Cuprinsul, indicele alfabetic, ilustrațiile, tabelele și hărțile îmbogățesc conținutul cărții.
Titlul cății este Arad vármegye és Arad szabad királyi város története – A török hódítástól napjainkig.
În 1898 se publică partea de economie ( geografie, populație, agricultură, moșii, zootehnie, silvicultură, minerit, viticultură, industrie, comerț, circulație, căi ferate, navigație, poștă, amenajări hidrotehnice), de administrație (politică, organele administrative, buget, forțele de ordine, sănătate, fiscalitate, justiție) și de cultură (învățământ, teatru, muzică, sport) a monografiei comitatului Arad.
Lucrarea aparține lui dr. Gaál Jenő (1846-1934), economist, doctor în drept și științe politice, membru al Academiei Maghiare, consilier ministerial.
Lucrarea, care se dorește a fi exhaustivă, după cum scrie și dr. Gaál Jenő în prefața cărții, este deosebit de bine structurată și organizată, parcurgând cuprinsul lucrării. Datele și informațiile pe care le furnizează sunt recente (după recensământul din 1890). Cele 717 pagini se încheie cu o bibliografie vastă și cu un indice alfabetic.
Titlul lucrării este Aradvármegye és Arad szabad királyi város közgazdasági , közigazgatási és közművelődési állapotának leírása și conform paginii de titlu este prima parte din volumul 3.
Până la apariția următorului volum din 1912 au trecut 14 ani. Redactorul dr. Jancsó Benedek se mută la Budapesta, astfel că lucrările stagnează în această perioadă.
În 1905 Asociația Kölcsey lansează din nou apelul de a duce la bun sfârșit lucrarea începută. Astfel dr.Somogyi Gyula (1858-post 1932) preia rolul de redactor și primește însărcinarea de a scrie partea de etnografie, în special cea care descrie etnia maghiară și germană. Cu descrierea populației de etnie română este însărcinat dr. Alexi György, iar cu partea de antropologie dr. Semayer Vilibald.
Datorită repetatelor amânări, redactorul invită pe dr. Bartucz Lajos să scrie partea de antropologie iar pentru scrierea etnografiei populației române și sârbe pe Kollarov Mózes István.
După cum de la apariția ultimei publicații din monografie trecuseră aproape 15 ani, redactorul Somogyi Gyula consideră că trebuie aduse îmbunătățiri și completări volumelor deja apărute. Astfel se introduce și descrierea etnografică a populației sârbe, a tăuților și a țiganilor.
De asemenea, completează partea de istorie a lui Márki Sándor și cu perioada 1895-1910, precum și partea de economie, comerț, industrie și cu alte religii cum ar fi baptismul.
Astfel, în 1912 apare de sub tipar prima parte din prima jumătate a volumului 3, care descrie etnografia și antropologia maghiarilor, nemților, românilor, sârbilor, tăuților și țiganilor. Cele 507 pagini sunt grupate în 11 capitole bogat ilustrate cu fotografii și tabele.
Conform paginii de titlu titlul cărții este: Arad vármegye és Arad szab. kir. varos néprajzi leírása.
În 1913 se publică ultima parte a monografiei.
Acest ultim volum întregește monografia, dedicând un capitol aparte orașului Arad pentru perioada 1895-1910, oferind date de istorie, demografie, administrație, birouri, instituții, politică, cultură, teatru, presă, literatură, asociații, justiție.
În cele 96 de pagini se mai regăsește un subcapitol denumit Imaginea Aradului, care descrie Aradul pe cartiere. Textul este însoțit de imagini care oferă posibilitatea unei „plimbări” prin Aradul de altădată, ghidată cu ajutorul hărții Aradului pe care regăsim toate denumirile străzilor din vremea aceea.
Între paginile 96-246 ale volumului se găsește un capitol care descrie toate comunele comitatului.
Acest capitol dă și titlul întregului volum: Arad szab. kir. város és Arad vármegye községeinek leirása. Pe parcursul celor 150 de pagini sunt prezentate alfabetic 217 comune.
Atât redactorul cât și autorul acestui volum este istoricul literar și profesorul dr.Somogyi Gyula, care în prefață numește ca sursă volumul 2 al monografiei lui Fábián Gábor, rămas în manuscris, nepublicat. Volumul reprezintă partea a 2-a din prima jumătate a volumului 3. Cartea se încheie cu o hartă geografică, colorată, reprezentând comitatul Arad în anul 1913.
Cele 6 volume ale monografiei comitatului și a orașului Arad (1892-1913) reprezintă unele dintre cele mai citate surse și în prezent, datorită informațiilor, datelor și ilustrațiilor conținute, redactate într-un limbaj accesibil și omului de rând, precum și-au propus și autorii.
Nu putem decât să ne dorim ca imensa muncă investită în această lucrare monografică să fie un exemplu de urmat și în zilele noastre.
Sursă:
Az Aradi Kölcsey – Egyesület hetedik évkönyve, Arad, 1896
Legături către documentele digitizate:
- Arad vármegye és Arad Szabad Királyi Város – Monographiája.”, szerkeszti Jancsó Benedek, II kőtet (Első Rész), Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Tőrténete, irta: Márki Sándor, első rész, A legrégibig időktől a tőrők hóditásig, Arad, 1892
- Arad vármegye és Arad Sz. Kir. Város Monographiája. […] III kőtet első felének II. Része. Arad sz. kir. város és Arad vármegye Kőzségeinek leirása. Irta: Dr. Somogyi Gyula., Arad, 1913
- „Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Monographiája., […], Arad Vármegye és Arad sz. kir. Város Néprajzi Leirása.“, Irtak: Dr. Bartucz Lajos, Kollarov M. István és Dr. Somogyi Gyula, Arad, 1912
- „Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Monographiája“, szerkeszti Jancsó Benedek. III kőtet (Első Rész) „Aradvármegye és Arad Szabad Kiralyi Város Kőzgazdasági, Kőzigazgatási és Kőzmüvelődési Állapotának Leirása.“, Irta: Dr. Gaal Jenő, Arad, 1898
- Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Monographiája. […], szerkeszti Jancsó Benedek II kőtet (második és befejező rész.), Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Tőrténete, irta: Márki Sándor, második rész, A tőrők- hóditástól napjaikig., Arad, 1895
- Aradvármegye és Arad Szabad Királyi Város Természetrajzi Leirása. Irta: Dr. Simonkai Lajos, harmadik rész , Aradmegye és Aradváros Állatvilága., Arad, 1893