1850 – La Teatrul municipal din Arad, a fost prezentat spectacolul literar – muzical – coregrafic (dansuri populare româneşti), cu piesa: Elisena din Bulgaria sau Pădurea Sibiului de Johanna Frâncul Weisenturm, al cărei subiect a fost inspirat din viaţa românilor.
1865 – S-a născut la Şigău (Comitatul Solnoc – Dobânca), Ştefan Cicio-Pop, avocat, om politic român, fruntaş al generaţiei de arădeni care au înfăptuit Unirea de la 1918. A fost omul destinului pentru naţiune, atunci când a bătut ceasul eliberării românilor de aici. De aceea, îndeosebi Aradului, oraşul în care a ales să trăiască, unde se află casa lui încărcată de istorie şi mormântul, i se cuvine în primul rând, să-i cinstească memoria.
Ștefan Cicio – Pop (Pictură de Iulian Toader)
1889 – A fost primit în Academia Română, Petru Broştean, născut la Seleuş (5 iunie 1838), autorul unor povestiri cu subiecte plasate la sfârşitul Evului Mediu Românesc.
1927 – A fost sistată circulaţia tramvaielor, tractate de locomotive cu abur şi puse în circulaţie, pentru transportul în comun, două autobuze mici (14-15 locuri) marca Ford, cumpărate de la Cluj. În anul următor, au fost achiziţionate autobuze Marta (19 locuri), fabricate la Arad.
1909 – S-a stins din viaţă, la Birchiş, Alexandru Mocioni (n. 4 noiembrie 1841), personalitate complexă a spiritualităţii româneşti, ilustru membru al familiei macedo-române Mocioni, stabilită în secolul al XVIII-lea în Banat. A fos deputat, de la vârsta de 23 ani, timp de mai multe legislaturi în Parlamentul Ungar. Ca om politic, a propus şi sprijinit înfiinţarea unui Partid Naţional al Românilor din Banat şi Crişana, al cărui prim preşedinte a fost. În parlamentul de la Budapesta, a prezentat numeroase proiecte, iar discursurile sale i-au adus multă faimă. A scris articole filozofice, iar ca muzician şi compozitor a fost un virtuoz, susţinând financiar activităţi culturale de anvergură. În semn de omagiu, la centenarul morţii sale (2009), în faţa primăriei din Birchiş i s-a ridicat un bust, creaţie a sculptorului arădean Mihai Păcurar.
Sculptorul Mihai Păcurar la Bustul lui Alexandru Mocioni (Birchiș, 2009)
1934 – A apărut la Arad, sub conducerea redactorului responsabil Ioan Vlahu (director Ion Jelecuteanu), primul număr din săptămânalul politic independent Înainte. Publicația tipărită la Diecezana (strada Mihai Eminescu nr. 18), a apărut timp de patru ani, până în 1938, sub mai multe subtitluri: Ziar popular independent (1937) şi Ziar de luptă naţională (1938) director Mihai Noveanu, redactor-responsabil Ioan Blăgăilă (Şimăndan I, 2010, p. 106)
1948 – S-a născut la Lipova, preotul Ştefan Crişan (m. 1984), bibliofil de numele căruia se leagă Expoziţia permanentă de carte şi artă veche din Lipova, strada Haşdeu nr. 22, al cărui fond cuprinde peste 1000 piese de manusrise româneşti, vechi tipărituri, periodice, icoane, obiecte liturgice şi alte lucruri de valoare din Patrimoniul Cultural Naţional.
1945 – Pe arena sportivă Gloria, Organizația Sportul Popular (OSP) Arad (reorganizat) a iniţiat primele meciuri (amicale) de fotbal, după război şi anume: Gloria – CFR; AMEFA – CFR (juniori); AMEFA – Vulturul.
1946 – Conducerea Asociației Sportive ITA a reclamat Districtului arădean de fotbal, invitând instituția să cerceteze faptul că tribuna arenei sportive Gloria era într-un asemenea hal avansat de distrugere, încât competiţiile erau periclitate. În reclamaţie se mai atrăgea atenţia, că dacă nu se luau măsuri urgente, gruparea ITA şi altele care vor juca acolo, vor fi expuse la plata despăgubirilor (amenzi). Se mai arăta că la meciul din 31 martie (ziua precedentă), tribuna fiind plină, se puteau constata mişcările suspecte ale lojelor, fiind oricând posibilă o catastrofă cu urmări grave.
1959 – S-a născut la Semlac, Helmuth Duckadam, fotbalist de înaltă performanţă. Elev al Şcolii Sportive Gloria din Arad, a jucat în echipele Constructorul, UTA, Steaua Bucureşti şi Vagonul Arad. Este supranumit „Eroul de la Sevilla“, deoarece în finala Cupei Campionilor Europeni (1986), jucând în poarta echipei Steaua – Bucureşti, a apărat pe Stadionul Sanchez Pizhuan din Sevilla (Spania), toate cele patru lovituri de departajare executate de componenţi ai echipei adverse F.C. Barcelona, întâmplare care a dus la câştigarea trofeului. Performanţa, a fost înscrisă în Cartea Recordurilor.