Cronologie arădeană – 1 iulie

1849 – Garnizoana militară imperială din Cetatea arădeană, a capitulat în faţa armatei revoluţionare maghiare. Asediul început la 4 decembrie, a continuat în cursul lunii ianuarie şi februarie prin bombardarea cetăţii şi izolarea ei severă începând din luna aprilie. În urma unor puternice schimburi de artilerie şi a somaţiilor repetate, baronul Berger – comandantul militar al garnizoanei, a dispus predarea cetăţii.

1889 – În clădirea Căilor Ferate Unite Arad-Cenad, a fost înfiinţată sub conducerea lui Sandor Heinrich, Societatea pe Acţiuni a Casei de Economii Arad – Cenad cu un capital de 500.000 de forinţi. După cinci ani suma a fost dublată, în 1908 capitalul social a jungând la 4 milioane  coroane. Din aceşti bani a fost înălţat noul sediu al Casei de Economii (1908-1909), o clădire neoclasică edificată după planurile şi sub conducerea arhitectului Joszef Hubert din Budapesta, Deasupra intrării se ridică patru coloane pe care se sprijină timpanonul triunghiular., în vârful căruia a fost fixat simbolul instituţiei, un stup de albine. După cel de al Doilea Război Mondial imobilul a fost preluat de Banca Naţională.

 Filiala din Arad a Băncii Naționale

1891 – Contele Wenckheim Friederich, a cumpărat domeniul Moneasa (Monyasza) cu o suprafaţă de aproape 33.000 jugăre cadastrale (aproximativ 16.500 ha) și 21 localităţi. Pentru o mai bună administrare şi exploatare a resurselor naturale a sistat activitatea topitoriilor de fier locale şi a finanţat construirea căii ferate înguste Sebiş – Moneasa, inaugurată în 1893. O sumă importantă a fost investită  în cuptoarele de ars calcar din Izoi şi în dezvoltarea staţiunii balneare.

Valea Monesei (Vedere generală 1937)
Cuptor pentru ars (Izoi, 1990)
Biserica romană catolică și Crucea Wenckheim (Moneasa)
Crucea Wenckheim (detaliu)

Prima publicare: 2019-07-01 @ 12:01