Cronologie arădeană – 1 martie

Calendarul popular – Prin tradiție ziua este socotită cap de primăvară, moment propice când se pot realiza previziuni pentru anul agricol care vine. Mărțișorul, o amuletă constituită din două fire răsucite, alb și roșu, cu un bănuț în capăt, se prindea pe piept sau la mână pentru a feri persoanele sensibile, așa cum erau copiii de soarele orbitor și rece din această perioadă, socotită ca nesănătoasă. Mărțișorul se purta până la venirea berzelor, când se arunca, sau se atârna de un pom înflorit, pentru ați fi fața rumenă ca el.

1774 Prin încheierea contractului de angajare a învățătorului Teodor Ungurean a fost înfiinţată Școala (confesională ortodoxă) din Secusigiu. Teodor Ungurean avea un salariu de 25 florini și bunuri în natură: 10 măji de grâu (1 majă – 100 kg), 8 porumb, 8 orz, 8 ovăz și trei stânjeni de lemne pentru foc. Tot atunci s-a hotărât construirea unui local de școală, lângă biserica ortodoxă.

1863 – S-a născut la Beliu, Cornel Lazăr (m. 1931, Timişoara), preot la Almaş, protopop al Hălmagiului, deputat în Adunarea Eparhială şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Participant, ca reprezentant de drept, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Cornel Lazăr, a mai fost membru al Astrei, al Reuniunii Invăţătorilor din Arad, fondator al Liceului Avram Iancu din Brad. De numele lui sunt legate, construirea pe cuprinsul protopiatului său a mai multor lăcaşe de cult şi şcoli confesionale, renovarea şi pictarea bisericii din Hălmagiu.

1888 – S-a deschis în Arad, sub auspiciile Asociaţiei Kolcsey, prima bibliotecă publică, cu sediul în clădirea Teatrului Municipal, unde funcţiona şi Muzeul. Instituţia, oferea cititorilor săi, peste 1500 de volume, activitatea desfăşurându-se pe baza unui regulament care prevedea printre altele, plata în avans a unei taxe lunare de uzură a cărților.

Teatrul municipal, locul unde a fost inaugurată prima Bibliotecă publică din Arad (1888)

1916 – A apărut primul număr din revista Pagini literare, destinată celor plecați în război. Articolul – program semnat de Al. Ciurea, motivează menirea publicației: Mii de eroi-martiri s-au prăbușit pe câmpul imens al măcelului. Alte mii se tânguesc în spitale, unde mulți n-au pe nimeni să le grăiască în limba lor și să le întindă un petec de gazetă, scrisă în românește. Dați-ne lectură românească, ne strigă atâți eroi-invalizi din spitale de pretutindeni. Dintre semnatari amintim pe: A Bârseanu, I. Agârbiceanu, I. Broșu, dr. Ioan Lupaș, Aron Cotruș și alții.

1931 – S-a născut la Macea, Pavel Mercea (1931-2004), sculptor, pictor, poet care a îmbinat excelent esteticul cu pasionanta participare la destinul istoric al poporului, înscriindu-şi numele în rândul marilor artişti români. Sculptor cu preocupări complexe în domeniul portretului, compoziţiei statuare, reliefului şi efigiei, Pavel Mercea, are remarcabile realizări în arta monumentală, dar a împins registrul creaţiei şi în domeniul literaturii, graficii şi picturii. Printr-o serie de portrete, a realizat chipuri reprezentative ale istoriei şi culturii româneşti, cu o evidentă predilecţie pentru figurile eroice din epopeea naţională: revoluţionari, militari, oameni politici, cărturari, literaţi (Gheorghe Magheru, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Grozescu, ş.a).

Pavel Mercea în anii studenției

Stăpân pe o admirabilă tehnică academică deprinsă la Leningrad, a reuşit să surprindă forţa şi armonia anatomică a muşchilor în plin efort fizic (Sportiv, Miner). La Curtici a înălţat monumentul lui Virgil Iovănaş iar la Macea, grupul statudecorul natural al Grădinii Botanice Pavel Covaci, din satul natal a ridicat pe socluri busturile corifeilor culturii naţionale: Mihai Eminescu, Andrei Mureşanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga, Aron Cotruş, Alexandru Negură. Remarcabilă este donaţia sa impresionantă, către comuna natală, Macea, care se constituie într-o colecţie de lucrări monumentale, care mobilează azi, numeroase spaţii publice ale localităţii. A fost şi un peisagist remarcabil, lucrările de pictură fiind adesea, prezentate cu succes, în expoziţii, la Bucureşti, Arad, Berlin, Varşovia. A scris cu multă sensibilitate, poezie, versurile sale fiind strânse şi publicate în două volume: La marginea dinspre tine (1973) şi Aproape de departe (1991). Vasta creaţie îl recomandă pe Pavel Mercea, ca pe un artist care a găsit din plin resurse pentru exprimarea unor generoase idei.

Macea. Monumentul lui Gelu, Menumorut și Glad (autor Pavel Mercea)

1932 – A apărut primul număr din cotidianul arădean Ştirea, ziar editat neîntrerupt până în 1940. Directorul fondator Ioan B. Marian, ofițer invalid, ocupa și funcția de președinte al Societății mutilaților invalizi din Arad. În cei opt ani de activitate, prin diversificarea permanentă a rubricilor Știrea a reușit să devină cel mai citit ziar din Arad. Pe lângă articolele literare, politice, sociale, știri interne și externe, apar cronici muzicale plastice și teatrale, recenzii, din activitatea Reuniunii învățătorilor, etc, redacția s-a ocupat în același timp de organizarea serbărilor naționale, a conferințelor și a altor manifestări culturale. Personalități ale culturii arădene ca: dr. Gh. Ciuhandu, Al. Negură, Ion Pogana, Ed. I. Găvănescu, Coriolan Bărbat, Al. Constantinescu și alții au avut colaborări strânse cu publicația.

1942 – S-a născut în Arad, arhitectul Alexandru Madi (1942-1997), unul din intelectualii reprezentativi ai oraşului. Absolvent al Institutului se Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, profesionist desăvârşit, Alexandru Madi, şi-a lăsat semnătura pe numeroase proiecte de urbanism şi edificii emblematice ca: Hotelul Parc, Banca Comercială, Bisericile Reformate din Fântânele şi Gai, Biserica Adventistă, alături de alte imobile din cartierele Aurel Vlaicu, Micălaca, Faleza Sud. S-a stins din viaţă în plină activitate de creaţie.

Biserica Reformată din Gai. Arhitect Alexandru Madi

1946 După cum informa cotidianul local Patriotul, a avut loc o nouă şedinţă (lărgită), cu membri Comitetului pentru construirea stadionului polisportiv Gloria din Arad. Proiectul adoptat atunci nu a fost finalizat niciodată

Tribuna Arenei Gloria

1968 – A fost înfiinţat în Arad, Inspectoratul județean de prevenire a incendiilor, alcătuit din 9 ofiţeri şi 5 subofiţeri, cu sediul pe strada Vârful cu Dor, nr. 17, într-o clădire istorică demolată în 2005. La comanda instituţiei a fost numit lt. col. Gheorghe Cuzmanov, care a condus unitatea timp de 17 ani, sfârşind tragic în 27 februarie 1985, într-o misiune profesională.

Fosta Cazarmă a Pompierilor, demolată în 2004.