Cronologie arădeană – 10 noiembrie

1846 – În urma concertelor susţinute la Hotelul Crucea Albă, lui Franz Liszt (1811-1886), mare pianist, compozitor şi pedagog ungur, i s-a înmânat Diploma de Cetăţean de Onoare al Aradului. Personalitatea lui Liszt s-a format în plină epocă romantică, sub influenţă franceză şi germană. Intemeietor şi primul preşedinte al Academiei de muzică din Budapesta, Franz Liszt este autor de rapsodii, poeme simfonice, uverturi şi simfonii cu tematică pregnant naţională, inovaţiile sale din muzică, influenţându-l pe Wagner. Recitalul din Arad, acompaniat de orchestra militară din Cetate a făcut parte dintr-un turneu, al cărui itinerar a cuprins mai multe oraşe din Transilvania şi Banat (Lugoj, Sibiu, Cluj, Aiud), după care a plecat la Bucureşti. În 1951, a fost instituit în Ungaria înaltul premiu muzical de interpretare – Ferenc (Franz) Liszt.

Franz Liszt

1892 – S-a născut în Poiana Mărului (judeţul Braşov), Ion Clopoţel, gazetar, istoriograf, istoric literar, om politic, conducător de instituţii culturale. A fost redactor la ziarul Românul din Arad (1911-1918),  autor al investigaţiei monografice Vasile Goldiş (1934) şi Alexandru Papiu Ilarian (1939), director general în Ministerul Muncii (1947-1950), director al Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti (1954-1959). În volumul de memorii Amintiri şi portrete, Ion Clopoţel, detaşează conturul viu al altor personalităţi ilustre ca: Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Octavian Goga şi alţii.  Militant fervent de stânga, Ion Clopoţel, a fost şi un neobosit animator, alcătuind programe de culturalizare, monografii, studii etnografice etc.

1937 – Primăria comunei Schondorf (azi Frumuşeni), motivând că starea drumurilor şi trotuarelor este atât de rea, încât doar vehicolele şi animalele numai cu greu pot circula, a instituit printr-o Ordonanţă semnată de primarul Johann Graf, „obligaţia fiecărui locuitor de a presta personal sau prin alţii, două zile de lucru, cu carul pentru cei care posedă vite trăgătoare sau cu braţele. Au fost scutiţi: învăţătorii, funcţionarii statului, militarii în activitate, studenţii, invalizii, femeile , servitorii cu angajament permanent. Contravenienţii, urmau să fie pedepsiţi cu închisoare poliţienească de la una la 10 zile sau amendă“.

1946 – Mai mult de 30 preoţi, profesori, teologi şi protopopi, între care şi Gala Galaction au adresat un Apel către cler în care se îndemna, ca „nici un preot să nu absenteze de la datoria de a vota Blocul Partidelor Democratice şi de a sfătui poporul să-l urmeze“.

2019 – Ovidiu Cornea a împlinit 80 de ani. Acest erudit distins, care se simte bine în lumea mirifică a artelor a condus Teatrul arădean timp de câteva decenii. Nu vom reuși să spunem îndeajuns cât datorează acestui om înoirea spirituală a prestigioasei instituții, al cărei rost a fost așezat pe alte orânduieli. Cugetarea lui dezvoltată printr-un travaliu imens, s-a materializat într-o operă culturală impresionantă și activitate civică pe măsură, marcată de succese meritate. Pentru ceea ce a făcut, cei cufundați în ignoranță rămân nepăsători. Dar există mulțimea celor care i-au perceput truda și profesionalismul ce au marcat valoarea și farmecul acestui om. Când a venit sorocul să predea organizația altor competențe, s-a retras discret, fără parade pretențioase, considerând că și-a făcut datoria de intelectual și cetățean. Pasionat de literatură și muzică, de folclor și pictură, alături de un vin bun și o companie plăcută, acum le gustă între prieteni și cunoscuți apropiați.Să ne trăiți domnule Ovidiu Cornea!

Ovidiu Cornea

Ovidiu Cornea (Ghioroc, 2018)