1869 – Au fost exhumate de pe malul Crişului Alb, osemintele lui Ioan Buteanu şi înmormântate cu onoruri, în cimitirul comunal din Gurahonţ. La ceremonia religioasă funebră, au participat 12 preoţi în frunte cu protopopul Balint şi un număr impresionant de intelectuali români din Transilvania. Pe crucea modestă de la căpătâiul eroului s-a gravat următoarea inscripţie. “Ici sunt osemintele fericitului Ionu Buteanu, unulu dintre martirii naţiunei române ucisu perfidaminte în an 1849 ziua 23 lunei Maiu. Pusu 1869”. După alţi 35 de ani, osemintele sale au fost din nou exhumate şi depuse în curtea bisericii din Ţebea, alături de mormântul lui Avram Iancu. Tot acolo, au fost înmormântaţi şi eroii armatei române, căzuţi, în luptele de pe Valea Crişului Alb, din timpul Primului Război Mondial. După pelerinajul din august 1924 şi închinarea în faţa acestor morminte a Regelui Ferdinand I, locul a fost consacrat ca Panteon al Neamului.
1929 –S-a desfăşurat ceremonia decorării cu Ordinul Sfântul Grigore cel Mare, în grad de Mare Cruce, clasa civilă, a lui Ştefan Cicio-Pop şi Vasile Goldiş, distincţii acordate de Vatican în numele Papei Pius al XI-lea.
1945 – Au fost înapoiate în ţară din Ungaria şi Cehoslovacia, ultimele 430 de vagoane cu tranporturi de impedimente, care se mai găseau, între Budapesta şi frontiera română de la Nădlac. După această dată, a mai rămas la Budapesta un birou de transporturi militare, cu un efectiv redus pentru programarea şi urmărirea înapoierii prizonierilor şi răniţilor români din Germania, identificarea şi recuperarea materialului rulant CFR, aflat în mare cantitate pe liniile MAV, substituind astfel atribuţiile Legaţiei române care nu a primit încă permisiunea de a se stabili în capitala Ungariei.
2004 – La Casa oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti, s-a organizat într-un cadru deosebit de elevat, lansarea volumului Faţa secretă a mişcării paşoptiste, Unitatea naţională, semnat de acad. Cornelia Bodea, originară din satul Dud, comuna Târnova.
