Cronologie arădeană – 11 martie

1791 Un grup de intelectuali români din Transilvania a înaintat împăratului Leopold al II-lea, la Viena, o petiție numită Supplex Libellus Valachorum, semnată în numele clerului, nobilimii, militarilor, cetățenilor români din Transilvania. Se cerea ca națiunea română să fie reașezată în toate drepturile civile și politice de care a fost despuiată, fiind șterse numirile jignitoare pentru români de admiși, tolerați în țară. Trimis de curtea imperială spre analizare Dietei din Cluj, memoriul a fost respins de reprezentanții nobilimii maghiare.

Împăratul Leopold al II-lea

1868 Presa arădeană a făcut mențiuni despre uzinele din Reșița, unde funcționau cele mai mari furnale din sud – estul Europei. Publicul era informat că prin folosirea procedeului Bessemer pentru producerea oțelului, se asigura o producție anuală de 30-35 mii tone de fontă, necesară fabricării șinelor de cale ferată, ansamblelor pentru podurile metalice, vagoanelor, mașinilor agricole și altele.

1873A fost înaintat Memoriul membrilor autorităților și reprezentanților comunelor Mândruloc și Cicir, prin care se solicita anularea ordinului vicecomitelui din Arad de se folosi în administrația localităților respective și altă limbă decât cea română.

1920 Comisia de aprovizionare a orașului Arad, a înaintat Prefectului un raport prin care se arată cu îngrijorare faptul că numărul celor duc lipsă de făină se ridică la peste 40.000, în majoritate muncitori și oameni săraci, fapt care poate avea consecințe neprevăzute. Se menționează că este nevoie urgentă de 325 vagoane de făină.

1930 – A avut loc prezentarea în Arad, la Cinematograful Central din strada Ioan Russu Şirianu (azi Şcoala Sportivă Gloria), a primului film sonor, întitulat Sony Boy, de producţie americană. Acest gen de spectacol, care a produs o adevărată revoluţie în artă, încă din 1929, a fost organizat de Emericus Film din Oradea, cu un aparat rudimentar Biophone. Firma a plătit primăriei o redevenţă de 13,5% din încasări. Deşi instalaţia nu reda tonurile naturale în dialoguri, sonoritatea filmelor mărginindu-se la muzica, spectacolul s-a bucurat de un succes însemnat. În scurt timp au apărut aparate perfecţionate, iar producţia de filme sonore a luat un avânt extraordinar, peste 90% din filme având părţi vorbite, mai cu seamă, producţiile franceze şi germane. Deoarece producţia de filme mute a scăzut, iar casele de filme nu le mai cumpărau, cinematografele au fost constrânse, fie să-şi instaleze aparatură pentru filme sonore, ori să-şi suspende funcţionarea.

Clădirea unde a funcționat Cinematograful Central

Se mai aveau în vedere şi costurile mari pentru un spectacol de film mut, unde alături de personalul tehnic, mai trebuiau plătiţi în medie câte opt muzicanţi. În urma studierii ofertelor, administraţia oraşului a considerat că. cel mai bun aparat este Western Electric, urmat de Klangfilm folosit mai ales în Germania în timp ce marca franceză Gaumont Ideal Sonor, nu prezenta garanţii suficiente, iar Zeiss Ikon, şi celelalte aparate de curând puse pe piaţă ieşeau din discuţie, fiind necunoscute. În aceste condiţii Consiliul Local şi primarul Cornel Luţai au optat pentru închirierea la Cinematograful Central pentru o perioadă de 10 ani a unui aparat Western Electric, iar la Cinematograful Select a unui aparat Klangfilm.

1945 După cum anunţa ziarul local Patriotul, în Arad a fost arestat primul lot de fascişti şi legionari, alături de profitorii de război (28 persoane). Printre aceştia se aflau: Toma Măruşteru – fost director la ITA (la percheziţia de la domiciliu, s-a găsit şi un aparat de radio), Mihai Tripa fost director la Uzinele Comunale (învinuit că a adus la Arad prin jaf, tramvaiul electric de la Odessa, împreună cu alte echipamente, necesare punerii acestuia în funcţie), Ilarion Felea (preot-profesor la Institutul de Teologie) şi alţii (avocaţi, mici meseriaşi, patroni, ospătari etc).

Mihai Tripa fost director al Uzinelor Comunale Arad

Alte arestări au urmat în 15 martie (prof. Eugen Ciontea, Sever Hedeşan – fost comisar de poliţie, Mihai Răutu – fost comisar de poliţie, prof. Vasile Mocanu, prof. Ioan Bălănescu, Petre Sălceanu- fost director al Căminului de Ucenici, preot Cornel Magier), 22 martie (Dumitru Scutariu – şef de garaj CFR, Remus Moldovan – contabil, Heil Petru – funcţionar ITA, Mulhafer Ladislau – comerciant, Anton Selinger – inginer la Primăria Arad), ş.a.

1956 – S-au desfășurat noile alegeri de deputați în Consiliile populare comunale, orășenești, raionale și regionale, câștigate de candidații FDP cu 99% din voturile exprimate.

Prima publicare: 2020-03-11 @ 06:37