1785 – Încă înainte de încheierea interogatoriului, George Crișan din Cărpiniș, cel de al treilea conducător al Revoluției din 1784 (Horia, Cloșca și Crișan) s-a sinucis în închisoarea din Alba Iulia. Despre moartea sa contele Iankovits, șeful Consiliului de anchetă și judecată a raportat în 3 martie împăratului Iosif al II-lea următoarele: „Crișan, cel de al treilea corifeu, a prevenit sentința făcându-și singur o moarte violentă. Dânsul și-a desfăcut o legătură de la opinci și s-a zugrumat cu legătura aceasta, iar ca să poată muri mai în grabă, a scos o piatră din zid, a legat-o de sfoară și atâta a sucit-o până și-a împiedecat respirarea, apoi s-a culcat pe piatră cu fața la pământ ca să nu i se desfacă legătura“. Cu toate acestea în 14 februarie, contele Iankovits a pronunțat sentința asupra cadavrului ordonând ca acesta să fie târât la locul de supliciu și acolo, gâdele să-i taie capul și să-i despice corpul în patru bucăți. Capul să i se pună în țeapă la locul domiciliului său din satul Cărpiniș, iar celelalte patru bucăți să se pună pe roate anume: o parte de sus a corpului la Abrud, o parte de jos la Bucium în comitatul Albei de jos, a doua parte de sus la Brad și a doua parte de jos la Mihăileni, în comitatul Hunedoarei.
1832 – De ziua naşterii împăratului şi regelui Francisc I, în cel de al 40 – lea an de domnie, la Catedrala ortodoxă din Arad, s-a cântat pentru prima dată în limba română imnul Gotterhalte (Doamne ţine-l pe Craiul Franz al nostru bun împărat). Cântecul compozitorului austriac Joseph Haydn (1732-1809), a fost interpretat de corul elevilor preparanzi.
1911 – A fost publicată în Arad, culegerea de articole: Însemnările unui trecător. Crâmpee din zbuciumările de la noi de Octavian Goga (1881-1938), lucrări în care poetul înfăţişează făţiş crezul său literar şi menirea sa ca scriitor, aceea de luptător, deschizător de drumuri, care filtrează durerile poporului, prin propriul suflet.
1937 – Situația epizootiilor din județul Arad, sub aspectul gospodăriilor infectate, prezentată de Serviciul zootehnic veterinar, sub semnătura medicului veterinar dr. Martha a fost următoarea: Pesta porcină (Hălmagiu-2, Chisindia-1, Panatul Nou-6; Antrax (Șicula-1); Scabie – (Iosaș 2); Turbare (Wiesenhaid 1, Buhai 1).
1942 – S-a născut la Nădlac, Elena Stoenescu Muntean, tapiseră, membră a Uniunii Artiştilor Plastici. Prin complexitatea spaţială şi semnificaţii, lucrările Elenei Stoenescu Muntean, depăşesc limitele artei decorative, transfigurând spaţiul, într-un mediu spiritual inspirat din natură.
1945 – La Chemarea preotului Constantin Burducea (viitorul Ministru al Cultelor în Guvernul dr. Petru Groza), preşedintele Uniunii Preoţilor Democraţi, preoţimea din capitală, „văzând evenimentele prin care trecea România după 23 august 1944, a înaintat Frontului Naţional Democrat (FND), organizaţie condusă de PCR, o Moţiune, prin care se arăta că „Biserica, constatând larga înţelegere a FND faţă de problemele clerului, ale căror bunuri au fost exceptate de la expropriere“, a aderat la programul de guvernare al FND, asigurându-l de tot sprijinul său în acţiunea de salvare a ţării. În conferinţa de presă ținută în aceeași zi, preotul C. Burducea, a declarat că preoţimea ortodoxă colaborează cu structurile statului pentru desăvârşirea reformei agrare. A mai remarcat cu acest prilej, că disensiunile politice din trecut au dispărut, iar colaborarea cu învăţătorii şi învăţământul în general este foarte bună. Tot atunci, pe centre eparhiale şi metropolitane, a fost întocmită o comisie de epuraţie a preoţilor, pentru aceasta fiind înființate structuri locale. În Arad, Organizaţia arădeană a Preoţilor Democraţi a fost înfiinţată la 24 aprilie 1945 în sala de şedinţe de lângă catedrală, din iniţiativa preoţilor: Viorel Mihuţ, preşedintele Asociaţiei Clericilor, secţia Arad, dr. N. Popovici rectorul Academiei Teologice, Sava Tr. Seculin – consilier eparhial, şi E. Căpitan – consilier eparhial. În apelul adresat preoţilor arădeni se arăta, printre altele: „Conştienţi de marea răspundere pe care chemarea noastră sacerdotală şi misionară o aşează în aceste vremuri pe umerii noştri, un număr de slujitori ai Bisericii, în frunte cu părintele ministru C. Burducea, s-au constituit în capitală în Uniunea Preoţilor Democraţi, pe care o aplaudăm. Credincioasă tradiţiilor sale de cea mai curată democraţie în aceste vremuri de mari prefaceri sociale, când orientarea omenirii tinde tocmai spre instaurarea acestei democraţii integrale, Biserica noastră cu slujitorii ei nu poate rămâne în afara acestor năzuinţi. Dacă ar face-o s-ar îndepărta de menirea ei care, după învăţăturile Mântuitorului este tocmai propovăduirea, cu gândul, cu vorba, cu fapta a principiilor de bază a creştinismului: libertatea, frăţietatea, egalitatea prin iubirea aproapelu“i.(Patriotul 24 aprilie 1945).