1897 – În Salonul festiv al hotelului Crucea Albă, s-a prezentat pentru prima dată în Arad, un spectacol cinematografic de 20 de minute, cu 8 filme de scurt metraj: Sosirea unui tren în gara Paris; Domnişoara Tiller – dansatoare americană de serpentină; Cearta pasagerului cu birjarul; Scenă din parc cu copii şi o capră; Dans scoţian; Dentistul extrage o măsea; Luptătorii; Înotători într-un bazin. Spectacolul a stârnit vii comentarii din partea publicului și a presei arădene.
1905 – Referitor la întâlnirea electorală a social-democraților din Chișineu Criș, la care au participat peste 1.200 de alegători, ziarul Adevărul relata: „Fratele Ponta a arătat în vorbirea sa, de multe ori întreruptă de strigăte să trăiască, cât sunt de neputincioase partidele burgheze și a dovedit că numai Partidul Social-Democrat este acela care luptă pentru drepturile poporului“. La sfârșit fratele Ponta a încheiat cu Să trăiască social-democrația, la care frații au răspuns Să trăiască Ponta Petru candidatul social-democrat.
1945 – Au început primele ridicări ale șvabilor bănățeni pentru deportare în URSS. Noaptea poliția a ridicat din Mureșel (Aradul Nou), 33 persoane, bărbați și femei, concentrându-i alături de alți șvabi, în sala de spectacole a cinematografului Scala (Bălcescu) de pe strada Vasile Goldiș. Dimineața au fost preluați de armata sovietică și transportați cu camioanele la cazarma de lângă gara din Aradul – Nou. Acolo au fost îmbarcate în 40 vagoane de transport vite 1.600 de persoane, cu destinația Evdovkievka – Ucraina. Ajunși după două săptămâni în lagărul de la Oblast, lângă orășelul Budionovka au format batalionul de muncă pentru internați nr. 1.055 și obligați să extragă cantități imense de cărbuni pentru cocseriile sovietice, până în 23 octombrie 1949, când s-au întors acasă.
Grădinarul Alois Weil, deportat la 17 ani, a ctitorit în memoria acelor ani de suferință, un triptic monumental cioplit în lemn de stejar, pe care a incizat, numele celor 33 internați în lagăr, proveniți din Mureșel. Prin trei reliefuri alegorice executate de Elisabeta Britisch se prezintă drama celor deportați la muncă forțată în minele din Dombas: arbustul de rozmarin care amintește că este vorba de șvabii bănățeni, locomotiva și un vagon de cale ferată pentru transportul vitelor înconjurat de mulțimea celor ce urmau să plece în lagăr, vagonetul metalic folosit tradițional în minerit și sârma ghimpată.
1946 – Prin intermediul ziarului local Patriotul, publicul arădean a fost informat că forurile sportive superioare din capitală, privesc cu simpatie fotbalul arădean, ITA (actuala UTA), fiind considerată cea mai bună echipă din ţară. Totodată cotidianul relata faptul că bucureştenii s-ar bucura dacă alături de ITA, care în mod sigur va juca în Divizia A (Naţională) de fotbal, care urma să se înfiinţeze în primăvară, ar mai fi promovată încă o echipă arădeană: CFR, Amefa sau Sparta şi care va fi desemnată după încheierea campionatului local. Se mai preciza că în campionatul Diviziei A de fotbal vor intra 16 echipe din: Bucureşti (4), Craiova (1), Turnu-Severin (1), Timişoara (2), Arad (2), Oradea (2), Cluj (2), Ploieşti (1), Târgu-Mureş (1).
