1898 – La alegerile locale din Comitatul (judeţul) Arad, românii au obţinut victorii în 23 circumscripţii, printre care localităţile: Agrişul Mare, Şiria, Drauţ, Arăneag, Vârfurile ş.a. Un număr de 43 candidaţi naţionalişti români au obţinut mandat în Adunarea Comitatensă. În satele româneşti sau cu structură etnică mixtă, divergenţele şi disputele se datorau mai ales imixtiunii reprezentanţilor comitatenşi, care-şi protejau candidaţii apropiaţi administraţiei ungare. Astfel, după cum preciza ziarul Tribuna, la Drauţ şi Arăneag, fisolgăbirăul (pretorul) dr. Lengyel, înconjurat de jandarmi a prezentat „într-un murmur evident de nemulţumire, doar candidaţii stabiliţi de comitat, după care, fără a adresa un cuvânt a urcat în trăsură şi a plecat huiduit de cei prezenţi“.
1918 – Din Pola, port austro-ungar la Marea Adriatică, a sosit pe adresa Consiliului Naţional Român Central din Arad, o telegramă, prin care se comunica depunerea de către marinarii români a jurământului de credinţă faţă de acesta, punându-i la dispoziţie un vas de război, pe care l-au luat în primire şi au arborat steagul românesc.
1949 – Printr-o notă adresată Comitetelor locale Provizorii, Consiliul de Miniştri încerca să domolească acţiunile violent – abuzive ale unor funcţionari din structurile inferioare ale partidului (PCR) şi statului. Ele se manifestau prin ocuparea ilegală a caselor parohiale, urmate de scoaterea din locuiţă a preoţilor şi familiilor acestora, exproprierea pentru utilitate publică a unor bunuri fără respectarea formelor legale, folosirea materialelor de construcţii ale bisericilor sau ale unor cetăţeni şi organizaţii fără nici o justificare şi altele.
1990 – A fost aleasă ca membru al Academiei Române, Cornelia Bodea, originară din Dud – Târnova, cadru didactic universitar, prezenţă viguroasă în lumea cercetătorilor ştiinţelor istorice. În Arad, a finanţat restaurarea şi instalarea unei vechi biserici din lemn, în curtea Spitalului Judeţean şi a donat o valoroasă bibliotecă Universităţii Aurel Vlaicu.
