Cronologie arădeană -14 iulie

1912 – Pe câmpul din apropierea Pădurii Ceala, a avut loc szborul demonstrativ al lui Aurel Vlaicu. Spre încântarea generală și în uralele celor peste 30.000 de spectatori, inginerul aviator, s-a înălțat cu aparatul său  la peste 200 metri, executând acrobații de la simple planări, la treceri razante peste public, rotiri în cercuri, ridicări și coborâri, viraje. La aterizare, una din roți intrând într-o groapă a produs avarierea ușoară a aparatului, dar fără alte urmări. Reușita zborului, a determinat inițiaiva colectării prin oferte benevole a unui fond destinat construirii aparatului Vlaicu III. La împlinirea centenarului acestui zbor, în Arad a fost emisă o medalie jubiliară și fixată o placă memorială.

Medalia Jubiliară Centenarul Zborului lui Aurel Vlaicu la Arad
Medalia Jubiliară Centenarul Zborului lui Aurel Vlaicu la Arad
Placa memorială Centenarul Zborului lui Aurel Vlaicu la Arad

1935 – La Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din  Arad, s-a înfiinţat, secţia de planorism-aviaţie a Societăţii Aurel Vlaicu. O finalizare a activităţii acesteia a fost construirea în 1936, de către un grup de elevi, sub conducerea ing. Petre Negrău a unui planor tip Ujonk, care în urma zborurilor repetate a făcut senzaţie în media locală. Iniţiativa a pornit de la industriaşul arădean Ladislau Braun, care a pus la dispoziţia şcolii materialele necesare, acordând şi sprijin financiar. Şi alţi arădeni şi-au oferit ajutorul: ing. Traian Trâmbiţioni – inspector industrial general, ing. Emanoil Şapira – directorul Fabricii de Vagoane Astra, Iosif Vulpe – ajutorul de primar al oraşului Arad, ing. I. Mureşan – şeful Serviciului Tehnic al Aradului, I. Druia – comandantul Aeroportului comercial, industriaşul I. Feier, maiorul Gh. Neferu, dr. R. Moga, ing. O. Horovitz, ş.a. După avizarea proiectului şi recepţionarea pentru zbor, planorul a zburat pe colinele din Vinga cu mai mulţi elevi, într-o atmosferă delirantă.