1768 – După o bogată activitate a trecut în cele veșnice la vârsta de 57 ani Sinesie Jivanovici (n. Sântandrei–Buda, 1911 – m. Arad, 1768), episcop al Aradului, ctitor al reşedinţei episcopale Sfântul Simion Stâlpnicul din Gai (1761-1763), azi mănăstire de maici. Prin tot ceea ce a realizat, chiar şi astăzi, Sinesie Jivanovici este pomenit şi menţionat ca unul dintre cei mai străluciţi ierarhi, care au păstorit Ortodoxia Aradului, Ienopolei, Orăzii Mari şi a Hălmagiului. Om cu o cultură vastă, cunoscător al limbilor: sârbă, română, slavonă, greacă, latină, germană, franceză, maghiară, a urcat în scaunul episcopal, într-o perioadă de incertitudini, când se discuta chiar desfiinţarea Episcopiei Aradului, atât din cauza mijloacelor financiare precare, cât şi slabei susţineri politice la Viena. În timpul său, patrimoniul bisericii, s-a organizat prin noi inventare şi îmbunătăţit, prin recuperarea unor bunuri pierdute, administrare corectă şi donaţii. Miruind şi binecuvântând mii de bărbaţi, femei şi copii, biserica ortodoxă a înregistrat atunci, un adevărat triumf. Prin satele pe unde trecea, episcopului i se aşterneau în faţă, chiar şi valuri de pânză, pe care le-a valorificat, banii obţinuţi, fiind folosiţi pentru ctitoria sa din Gai. Harnicul ierarh, a fost atras şi de arta vremii, cumpărând cărţi şi comandând icoane unui gravor din Viena, atât pentru reşedinţele sale din Arad şi Oradea, cât şi pentru a fi distribuite în eparhie. A mai rămas de la Sinesie Jivanovici și lucrarea în versuri Opisanije sela aradske eparhije (Descrierea satelor din Eparhia Aradului) în care sânt prezentate localităţi din părţile Aradului: Pecica, Turnu, Semlac, Şeitin, Cenad, Bătania, Curtici, Macea, Otlaca, Kotihaz, Giula, Vărşand, Pil, Socodor şi altele. A fost înmormântat în Paraclisul Ansamblului monahal din Gai.
1868 – La Arad, s-a constituit Asociaţia de Ajutorare a Meseriaşilor, iniţiată de tâmplarul Petru Barabaş, în care s-au înscris 700 meseriaşi, ucenici şi calfe.
1875 – În publicația Cronica săptămânală a muncitorilor, a fost publicată relatarea despre înființarea filialei din Arad a Casei generale de ajutor muncitoresc în caz de boală și invaliditate. Filiale de acest gen și asociații profesionale similare au mai fost înființate la Lugoj, Turnu-Severin, Orăștie și în alte localități.
1913 – Asociaţia cultural Kolcsey, a predat oficial conducerii Palatului Cultural – biblioteca organizației.
1914 – S-a născut la Cluj-Napoca, dr. Visarion Aştileanu, episcop al Aradului (1973 – 1984). Conştient de valoarea monumentelor istorice, episcopul Visarion, a stimulat şi ajutat material organizarea unor săpături şi cercetări arheologice, la vechile vetre de spiritualitate ale Ortodoxiei româneşti din cuprinsul eparhiei Aradului şi Hunedoarei. O realizare importantă a fost coordonarea amplei monografii: Mănăstirea Hodoş-Bodrog (Arad,1980) datorată unui colectiv de istorici format din Eugen Arădeanul, Lucian Emandi şi Teodor Bodogae. De asemenea a scris şi publicat studii, reportaje, predici, recenzii, privind reîntregirea Bisericii din Transilvania. Anii din urmă ai episcopului Visarion, au fost întunecaţi de o boală grea, care l-a răpus în 6 august 1984, fiind înmormântat în cripta de sub Paraclisul Mănăstirii Hodoş-Bodrog, necropolă a episcopilor Aradului.
1936 – Ziarul Știrea a relatat despre întrunirea de protest a profesorilor din Arad, ținută în sala de conferințe a Liceului Moise Nicoară. A fost adoptată o moțiune prin care se cere plata gradațiilor, reținute în mod abuziv de guvern.
1959 – A fost dată publicității Hotărârea privind îmbunătățirea învățământului seral și fără frecvență de cultură generală și superior. Scopul învățământului seral, se arată în document, este să pregătească pe scară tot mai largă, din rândul oamenilor muncii care lucrează direct în producție, cadre de muncitori, tehnicieni și ingineri cu înaltă calificare și cu un înalt nivel de cultură generală ridicat corespunzător necesității dezvoltării continue a economiei naționale.
1980 – În urma raportului cu privire la compoziția și structura organizatorică a Partidului Comunist Român s-a constatat că la 31 decembrie 1979, organizația cuprindea 2.960.917 membri, cu 118.853 mai mulți decât în anul precedent.