1877 – S-a născut la Donceni – Dezna, Iulian Toader (d. 12 februarie, 1962), profesor, grafician, pictor, format în spiritul academismului budapestan, sub îndrumarea lui Bertalan Szekely. Ulterior, alături de Octavian Smilgelschi a învăţat tehnica frescei, familiarizându-se cu stilul bizantin modernizat. A lucrat ca profesor, la Oroshaza (Ungaria), Modor (Slovacia), iar în perioada 1919-1938) la Liceul Moise Nicoară din Arad. Aici s-a situat în fruntea mişcării artistice, organizând mai multe expoziţii personale, cu peisaje din Sălişte, Gurahonţ, Valea Mureşului. Deşi s-a format la şcoala academismului budapestan, Iulian Toader s-a orientat ulterior spre o tratare mai liberă a culorii şi luminii concentrându-se şi spre pictura bisericească. A ilustrat peste 30 lăcaşuri de cult ortodox de pe cuprinsul Crişanei, Banatului şi Hundoarei, unele pictate şi zugrăvite, altele restaurate. Mai cunoscute, dintre acestea, sunt bisericile din Arad-Şega, Timişoara-Elisabethin, Şimand, Felnac, Munar, Aradul Nou, Grăniceri, Şeitin, Conop, Ilteu, Micălaca Veche, Parţa, Comlăuş.
1907 – S-a născut la Arad, Matusek Iosif, participant la Jocurile Olimpice de la Berlin (1936), cu echipa de gimnastică a României.
1919 – Încercând să împiedice extinderea ocupației maghiare spre Vârfurile-Hălmagiu, Garda Națională Română din zonă, sub conducerea sublocotenentului Traian Mager, a pus la cale aruncarea în aer a podului feroviar la intrarea în defileul Crișului Alb. Pregătită în pripă și cu material exploziv insuficient, tentativa s-a soldat doar cu avarii minore, suficiente doar pentru oprirea temporară a trenului blindat plecat din Sebiș. Pentru apărarea podului și a tunelului au avut loc lupte grele.
1920 – S-a născut la Pecica, Lucian Emandi (1920-1998), poet, publicist, bibliotecar, membru al Uniunii Scriitorilor (1945) şi al Asociaţiei Românilor din Ardeal. Deşi a debutat la 17 ani în revista arădeană Hotarul, (aprilie 1937), cu poezia Mama, Lucian Emandi se înscrie în generaţia frustrată, care a apărut târziu, pe scena literaturii, fiind cunoscut după decenii de tăcere. Aproape uitat, poetul a reluat, la vârsta senectuţii în sonete impecabile, simboluri şi motive livreşti conferindu-le prin forţa versului său un sens mai pur şi un sunet mai curat.
1946 – Pe terenul sportiv Gloria au fost suspendate toate meciurile de fotbal în vederea construirii noului stadion cu o capacitate de 30.000 locuri. Acesta urma să fie accesibil pentru toate ramurile sportive: atletică, gimnastică, fotbal, lupte, box, ping-pong. Pentru aceasta, în 23 noiembrie în localul Clubului de Canotaj CFR, a avut loc o şedinţă, condusă de secretarul OSP – Voitovici. Cu acest prilej, Boroş Weinberger Friederich, a comunicat hotărârea ca suma necesară de 100 milioane lei, să fie obţinută prin emiterea a 50.000 de lozuri a 2000 lei bucata. Lucrările, urmau să se încheie după patru luni. Pe această durată, meciurile de fotbal urmau să se joace pe arenele CAA, Olimpia şi ITA. Din motive necunoscute, investiția nu s-a mai făcut.
