1785 – Împăratul Austriei, Iosif al II-lea a emis Decretul privind strămutarea unor ţărani români, care au comis maltratări în timpul revoluţiei lui Horia, Cloşca şi Crişan (1784), în zona româno-ilirică din Banat. Se menţiona că transportul care urma să se facă, împreună cu vitele şi inventarul lor de producţie, să decurgă în aşa fel, încât să nu sufere nici o pagubă. După întocmirea listelor, cei în cauză au fost chemaţi la Alba Iulia, împreună cu primarii, preoţii şi alţi oameni de vază din satele repective, pe motivul comunicării unor porunci mai înalte. Odată prinşi, li s-a comunicat şi aplicat ordinul de strămutare. Mai mulţi membri dintr-o familie, cu oameni bătrâni şi bolnavi, care abia au ieşit din închisori, maltrataţi, au fost escortaţi pe jos spre Banat, în plină iarnă (februarie), fără nici o speranţă că se vor mai putea întoarce la avutul lor. La cei mai mulţi dintre ei, soţiile sau copiii singuri au rămas acasă în grija vecinilor. Printre cei exilaţi se afla şi Ion Nicola, fiul lui Horia, împreună cu soţia care duceau în doi desagi, întreaga lor avere, dar erau şi oameni nevinovaţi, care nu au săvârşit nici un act de violenţă în timpul Revoluţiei. În final, toţi cei înscrişi pe liste au fost colonizaţi în ţinutul Panciovei (azi Serbia), pe teritoriul regimentului german de frontieră. În primăvară, mai mulţi dintre ei au fugit înapoi, dar în scurt timp au fost iar prinşi şi trimişi înapoi.
1905 – După cum relata ziarul Adevărul, la Iosăşel (Gurahonţ) s-a ţinut „o măreață adunare populară“ convocată de naţionaliştii români, unde deputaţii Ioan Russu Şirianu, dr. Ioan Suciu, dr. Aurel Grozda şi alţii au vorbit despre introducerea votului universal şi secret. Adunarea s-a încheiat cu sfatul dat de Russu – Şirianu, ca poporul să-şi plătească dările (impozitele) şi să meargă de bună voie la cătănie. Pentru conducerea treburilor obşteşti locale a fost ales un comitet.
1948 – A fost publicat în Monitorul Oficial, obligaţia posesorilor de jocuri rommy şi brichete de aprins ţigări, ca în termen de 30 de zile acestea să fie depuse în vederea marcării, la Casa Autonomă a Monopolurilor (CAM), alături de taxele aferente.