1744 – Împărăteasa Maria Tereza, a reintrodus în Arad, instituţia Comitatului şi a funcţiei de Comite Suprem. Administraţia comitatensă a fost un triumf al nobilimii ungare, deschizând drumul pătrunderii maghiarilor în Arad. Deoarece nu existau decât trei nobili maghiari şi nu se putea constitui congregaţia comitatensă în Adunarea nobililor, au fost acceptaţi şi cei de alte etnii, care, maghiarizaţi, doreau să se stabilească aici, venind din alte părţi ale imperiului: Salbek (Petriş) – slovac; Bohuş (Şiria) – ceh; Schulkowski (Pâncota ) – polonez, Bibici (Sântana) – sârb, Cernoevici (Macea) –sârb.
1868 – Ziarul Izraelita Kozloni, relata despre Prima asociaţie arădeană de ajutor de boală şi înmormântare, înfiinţată cu un an înainte în Arad, din iniţiativa lui Adolf Klein. Potrivit bilanţului, din specificaţia cheltuielilor rezultă că au fost folosite sume importante pentru acoperirea unor taxe spitaliceşti, înmormântări, asistenţa medicalăa membrilor bolnavi, plata facturilor la farmacie şi diverse ajutoare pentru membri bolnavi, incapabili de muncă şi îmbătrâniţi În 1898, sub conducerea lui S.N. Kohn numărul membrilor a ajuns la 500, din care marea majoritate erau evrei.
1808 – S-a născut la Murani (judeţul Timiş), Ghenadie Popescu (m 1876 – Bucureşti), fost profesor la Institutul Teologic din Arad (1839-1852), stareţ al mănăstirii Hodoş-Bodrog, paroh al comunităţii româneşti din Pesta, militant pentru separarea Bisericii ortodoxe din Transilvania şi Banat de ierarhia sârbă de la Carloviţ. Prin activitatea sa a adus multe servicii şcolilor clericale de pe întreg teritoriu ocupat de români. Om de mare cultură, ca profesor a fost o pildă vie pentru tinerimea celei de a doua jumătatea a secolului al IXI-lea.
1975 – În sala mare a Teatrului Clasic Ioan Slavici, s-au deschis lucrările Primei Consfătuiri Naţionale a profesorilor de biologie cu tema: Activitatea Cercurilor de Ştiinţele Naturale din şcoli.