1834 – În cadru festiv, Baronul Orczy Lorincz, a înmânat primarului Heim Domokos, Diploma Arad – Oraş Liber Regesc. Actul de eliberare economică a fost semnat de împăratul Francisc la 12 aprilie, dar transcrierea pe pergament şi pictarea stemei oraşului au amânat aducerea solemnă la Arad a diplomei sigilate împreună cu cornul decorativ din fildeş. Sărbătorile Aradului au durat până în 28 august, în continuare oraşul bucurându-se de importante privilegii.
1912 – S-a aşezat piatra de temelie a bisericii greco-catolice de pe strada Mihai Eminescu cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Prima biserică a acestui cult religios a fost construită în 1776, pe intravilanul dintre străzile Lucian Blaga (Templom utca) şi Mihai Eminescu (Deak Ferenc utca). Noua clădire a fost edificată, sub antreprenoriatul lui Carol Fenyves şi Alexandru Cadilla, pe un teren oferit de administraţia arădeană, printr-un contract de Patronat, încheiat la 7 noiembrie 1905 între Primărie şi Comunitatea Bisericii Greco-Catolice. Deşi lucrările au fost încheiate încă din decembrie 1913, sfinţirea a fost făcută abia în 16 octombrie 1921, de către episcopul Valeriu Frenţiu al Lugojului, însoţit de un sobor de preoţi. Actuala pictură, a fost realizată în 1967 de remarcabilul portretist, pictorul bisericesc, Eremia Profeta. După 1948, cultul greco-catolic fiind desfiinţat, biserica parohială a trecut în administrarea Episcopiei Ortodoxe Române.
1925 – S-a stins din viaţă Ioan Slavici, fiind înmormântat la Schitul Brazi – Panciu, judeţul Vrancea. La funerarii, au fost prezenţi scriitorii Liviu Rebreanu şi Gala Galaction. Născut la Şiria, Ioan Slavici (1848-1925) este unul din pilonii pe care s-a construit literatura română modernă, fiind personalitatea care şi în rândul arădenilor, se bucură de cea mai mare preţuire. A cunoscut bine aceste locuri, pe care le-a prezentat, într-o operă nemuritoare, transpusă şi cinematografic în trei filme de succes: Moara cu noroc, Pădureanca şi Mara.