Cronologie arădeană – 17 februarie

1836 – S-a născut la Arad, Peter Atzel (m 1 septembrie 1901, Ineu), licenţiat în drept la Paris, Comite suprem, Cetăţean de Onoare şi Primar al Aradului (1867-1871). În timpul mandatului său a început construcția Gimnaziului Național Regal (Colegiul Național Moise Nicoară). În perioada când îndeplinea funcţia de Comite Suprem al Aradului, a donat oraşului teii de pe actualul Bulevard al Revoluţiei. De asemenea a  contribuit la amenajarea pe principii moderne a Parcului Central din Ineu.. A fost înmormântat în cavoul Bisericii Catolice din Ineu.

1836 – S-a născut la Socodor, Iosif Goldiş, epscop al Aradului (1899-1902), membru al Academiei Române. Personalitatea lui Iosif Goldiș s-a distins și printr-o bogată activitate pe plan politic, conducând secția din Arad  al Partidului Național Român din Transilvania constituit în1869, împreună cu Ioan Popovici Desseanu.  Activitatea fructuoasă, desfășurată pe mai multe planuri, l-au impus pe Iosif Goldiș drept un ierarh de frunte, excelent publicist, pedagog de elită și un remarcabil lider politic, cu o contribuție esențială la dezvoltarea conștiinței naționale.

Episcopul Iosif Goldiș

1968 – La Palatul Cultural, a avut loc, şedinţa pentru încetarea activităţii Sfaturilor Populare Raionale şi constituire a structurilor Judeţului Arad. Au fost numiţi membri ai Comitetului Judeţean Arad al PCR şi ai Consiliul Popular Judeţean (provizoriu), în frunte cu Teodor Haş (preşedinte), Pascu Zimbran (prim-vicepreşedinte) şi Iulian Toader (secretar). Structura administrativă hotărâtă prin Legea pentru organizarea administrativă a teritoriului din 16 februarie 1968, prevedea prntru judeţul Arad: 1 municipiu, (Arad – 240 km p., 139,8 mii locuitori, desemnat şi ca reşedinţă a judeţului), 7 oraşe (cu 10 localităţi componente ale municipiului şi oraşelor), 67 comune (din care 4 sub-urbane) şi 273 sate (din care 9 aparţineau oraşelor).

1937 – Bazat pe un Ordin al Ministerului de Interne, prefectul Aradului dr. Bejan a semnat o Circulară către toate primăriile prin care li se comunica interzicerea, indiferent de motiv a popularizării datelor tradiționale ale târgurilor și oboarelor din localități.

1947 – În urma construirii unei linii de înaltă tensiune pe traseul: Mâsca – Măderat – Agriș – Târnova,  fost înaintat prefecturii dosarul integral, cu semnăturile familiilor care susțineau cu bani și muncă electrificarea localităților amintite.