Cronologie arădeană – 2 februarie

1876 – S-a născut în Arad, dintr-o familie de avocaţi, Guilelm Şorban (1876-1923), compozitor şi pianist care a compus peste 100 de piese de muzică uşoară, pe versurile lui Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coşbuc şi alţi poeţi. A devenit celebru, prin melodiile devenite şlagăre, pe versurile: Pe lângă plopii fără soţ şi Mai am un singur dor (M. Eminescu). Este tatăl criticului de artă, Raul Şorban.

Guilelm Șorban

1916 – A murit la vârsta de 88 de ani, mitropolitul Ioan Meţianu (n. 9 mai 1828, Zărnești-Brașov), denumit noul ctitor al eparhiei Aradului, care în lunga sa păstorire arădeană, de peste două veacuri (1874-1898), ca episcop a avut cele mai frumoase realizări pe plan bisericesc, şcolar şi cultural, până la Marea Unire din 1918.

Mitropolitul  Ioan Mețianu

1919 – Comandantul companiei de jandarmi din Ineu, căpitanul Barbu, a trimis în numele locuitorilor din Valea Crișurilor, o telegramă comisarului guvernamental din Arad dr. Varjassy, în care cerea în modul cel mai hotărât revocarea ordinului ca trupele regulate maghiare să ocupe linia ferată Arad-Brad, amenințând că în caz contrar va fi aruncată în aer întreaga cale ferată. Se mai menționa că o sută de mii de români erau gata de luptă, oameni pe care nu-i speria de nici o vărsare de sânge

1948 – În sala de concerte a Palatului Cultural, s-a constituit Comitetul Judeţean  Arad al Parti8dului Muncitoresc Român (PMR) compus din 32 membri, condus de secretarul Aurel Mălnăşan.

Nicolae Almășan, secretarul PMR (1948)

1948 – Prefectul județului Arad a ordonat mobilizarea întregii populații, a tuturor funcționarilor în acțiunea de prevenire și combatere a epidemiei de tifos exantematic. În acest sens  au început procedurile de control a curățeniei corporale și despăduchierii veșmintelor tuturor locuitorilor județului, insistându-se asupra îmbăierii cu apă caldă și săpun, ungerii părților păroase cu un amestec de petrol și ulei, spălării capului cu oțet cald și pieptănarea cu pieptene des, fierberea lenjeriei de pat cu leșie, badijonarea paturilor și a divanelor cu petrol. Toate vehicolele de transport trebuiau în mod obligatoriu deparazitate, iar dușumelele îmbibate cu petrol. Au fost interzise cu desăvârșire: vagabondajul țiganilor, al comercianților ambulanți, cerșetoria, horele țărănești  balurile și alte manifestări de acest gen. Primăriile au fost obligate să aprovizioneze comunele cu sodă caustică, petrol, benzină, oțet și celelalte materiale necesare dezinfectării. Cu executarea Ordonanței au fost investiți Chestura Poliției și toate organele sanitare, contravenienții fiind aspru pedepsiți.