1893 – O ştire din ziarul local Vilag, relata lapidar: „La Slatina de Mureş (județul Arad), proprietarul a încetat plăţile. Din 5 forinţi a achitat muncitorilor numai unul. Pentru restul i-a trimis să-l acţioneze în justiţie. Când muncitorii s-au revoltat au intervenit jandarmii“.
1925 – Corespunzător unei Ordonanţe, semnate de primarul dr. Ioan Robu, proprietarii restaurantelor erau obligaţi să înainteze zilnic, până la orele 12, serviciului economic al oraşului, listele de mâncare, pentru prânz şi cină. Mâncărurile de sub alte denumiri şi mai scumpe, decât cele preparate în mod curent şi autorizate anterior, trebuiau indicate separat. De asemenea, se prezenta patronilor obligaţia de a însera pe lista de preţuri a meniului, următorul anunţ:
„Militarii şi funcţionarii de Stat, din oraş, judeţ şi comune justificaţi, au dreptul la o reducere de 20% din preţul tuturor mâncărurilor puse pe listă”.
1944 – Comitetul de fabrică de la Industria Textilă Arad (UTA), a scos cu mare zarvă, la poarta uzinei, 14 maiştri şi lucrători, pe motivul că au fost hitlerişti şi legionari. Aceştia au fost ţinuţi mai multe ore în faţa fabricii, sub paza muncitorilor, până la sosirea poliţiei.Tot atunci, muncitorimea a cerut concedierea imediată a directorului general – Toma Măruşter, dovedit ca legionar activ, a directorului Victor Moşoiu care în calitate de (fost) preşedinte al Camerei de Muncă a terorizat muncitorii făcându-şi avere, a lui Edmund Munster şi alţii.
1944 – Sub titlul: Ce mai caută la fabrica FITA, D. Comşa, care a terorizat ani de zile viaţa economică a Aradului, ziarul local Patriotul a dezvăluit faptul că cel în cauză, în calitate de director al intreprinderii amintite (Tricoul Roşu), a interzis ca muncitorimea să discute în fabrică chestiuni legate de sindicate, oprind organizarea în unitate a oricărei adunări ale muncitorilor, chiar şi după orele de servici.