Cronologie arădeană – 21 decembrie

1924 – Ziarul Vasmunkas a relatat despre greva muncitorilor de la Fabrica de hârtie următoarele…„Directorul după ce a văzut că muncitorimea nu glumeşte, a telefonat la poliţie pentru ajutor, invocând că este  periclitată fabrica şi persoana lui. În realitate greviştii erau la Căminul Muncitorilor. A  doua zi, deşi inspectorul muncii a calificat mişcarea muncitorilor ca ilegală, directorul fabricii a făcut cunoscut, că este dispus să trateze cu greviştii. S-a convenit la următoarele: îndepărtarea poliţiei de pe teritoriul fabricii, plata integrală a zilelor de grevă, îmbunătăţirea salariilor cu 10-20%, în comunicat subliniindu-se că ţinuta curajoasă şi militantă a muncitorimii a spulberat încăpăţânarea directorului“.

1941 Postul de Jandarmi din Semlac aducea la cunoştinţa superiorilor, despre nemulţumirile populaţiei sărace din localitate, că românii înstăriţi au refuzat să doneze ciorapi sau altceva pentru înzestrarea armatei.

1944 – Au început în Arad, înscrierile pe noile liste electorale, din care puteau face parte, toţi bărbaţii majori cu domiciliul stabil de cel puţin un an şi femeile majore, absolvente a cel puţin patru clase, sau dacă erau văduve de război, ori decorate pentru fapte de război.

1989 – În primele ore ale dimineţii, o coloană de manifestanţi protestatari de la Intreprinderea de Orologerie Industrială, căreia i s-au alăturat muncitori de la alte unităţi economice au pornit spre centrul Aradului unde se aflau sediile organelor politice şi administrative locale. Unde au fost întâmpinaţi de trupe militare echipate de luptă şi alte structuri represive ale statului. La ora 10,30, actorul Valentin Voicilă a devenit liderul manifestanţilor din Piaţa Primăriei. După eşuarea unui dialog de mediere, solicitat de reprezentanţii puterii locale, revoluţionarii au constituit un Comitet de manifestaţie care a devenit filiala din Arad al Frontului Democratic Român. Deşi au fost încercări de dispersare a manifestanţilor, nu s-au înregistrat acte de violenţă, Aradul devenind al doilea oraş din România, după Timişoara, în care au fost răsturnate structurile politice şi administrative comuniste.