Cronologie arădeană -21 mai

1945 – Tribunalul Popular din Bucureşti, a dat sentinţa, în procesul Primului Lot de Criminali de Război, format din 37 inculpaţi, pentru modul cum au administrat regiunea Odesa (URSS), în timpul ocupaţie româneşti (1942-1943). Majoritatea au fost condamnaţi la moarte. Printre ei se aflau şi arădenii: Romulus Ambruş, fost comandant al Legiunii de Jandarmi din Golta, condamnat la moarte sub acuzaţia că i-a jefuit pe internaţi şi Constantin Alexandrescu, originar din Gurahonţ, fost prim-pretor, comandant al ghetoului din Berşad, condamnat la 5 ani închisoare, sub acuzaţia că a introdus un regim de foamete şi mizerie. În aceeaşi zi, a fost arestat cel de al II-lea lot ai Criminalilor de Război, format din ziarişti. În actul de acuzare, se reliefa faptul, că aceştia, prin articole în ziare, broşuri sau conferinţe, s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste. Prin sentinţa din 4 iunie, Pamfil Şeicaru a fost condamnat la moarte (în contumacie) ia Nichifor Crainic şi Stelian Popescu (acesta în contumacie), la detenţie pe viaţă, alături de alte condamnări deosebit de severe.

1945 – Printr-o Notă, Subsecretariatul de Stat al Industriei de Război, informează oficialităţile sovietice că în timpul conflictului militar se fabricau în ţară: pistoale-mitralieră Oriţa, puşti-mitralieră ZB calibrul 7,92, muniţia pistoalelor şi a armamentului portativ, aruncătoare Brandt (3 calibre), tunuri antiaeriene (2 calibre), tunuri anticar calibrul 47 mm, muniţie de artilerie şi aruncătoare Brandt, o parte din aparatura de tragere, recunoaştere şi observare. S-a pornit de la armamente vechi (arme Manlicher şi mitraliere Schwaetzlose, care au fost transformate în calibrul unificat de 7,92 mm.

2009 – În clădirea din Piaţa Catedralei nr. 9 a fost inaugurat Centrul de Cercetare a Literaturii Argheziene, instituţie creată pe fondul donaţiei de cărţi şi manuscrise Doina şi Baruţu T. Arghezi. La evenimentul cultural organizat de Institutul de Studii şi Cercetări al Universaității de Vest Vasile Goldiş, în parteneriat cu Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Cultură şi Artă din Bucureşti, au participat alături de oficialităţi ale municipiului Arad, cadre didactice, cercetători, scriitori şi oameni de cultură din România, Republica Moldova, Franţa, Suedia, Germania, Serbia şi Ungaria. Oferta Universităţii de Vest Vasile Goldiş din Arad, pentru o mai bună cunoaştere a literaturii argheziene, constituie un act de mare responsabilitate, pentru formarea viitoarelor personalităţi ale societăţii româneşti.

Membru al Academiei Române (1955), distins cu înalte titluri onorifice ale ţării, Tudor Arghezi a lăsat o operă literară deosebit de bogată şi diversă: proză, versuri, pamflete, articole cu caracter social-politic, impunându-se ca o personalitate pentru noutatea limbajului său poetic. La vârsta de 85 de ani era considerat ca poet naţional, opera sa literară fiind tradusă în 50 de limbi. În semn de preţuire, Universitatea de Vest Vasile Goldiş, a acordat, în urmă cu mai mulţi ani, Bibliotecii Centrale Universitare din Arad, numele Tudor Arghezi această prestigioasă instituţie găzduind şi o expoziţie permanentă cu manuscrise inedite ale marelui scriitor. Crearea acestei instituţii, răspunde astfel marelui interes pentru valorificarea moştenirii culturale a acestui titan al literaturii româneşti, a cărui creaţie artistică desfăşurată pe mai mult de şapte decenii, cuprinde peste 60 volume.