Cronologie arădeană – 23 februarie

1841 – S-a născut în Arad, dr. Mircea Vasile Stănescu preot (Micălaca) și avocat  cu largi preocupări  din domeniul  cultural şi politic. Încă de tânăr, s-a manifestat activ pe tărâm literar, prin colaborări la revistele vremii şi publicând volume de versuri şi proză. A fondat revista Gura Satului, redactată de Iosif Vulcan. În 1857, din iniţiativa lui Mircea V. Stănescu, s-a înfiinţat Societatea de lectură a elevilor români din cursul superior al gimnaziului din Arad. Activitatea organizaţiei, s-a concretizat prin tipărirea în 1859 a almanahului Muguri în care a fost promovată literatura originală română. La 25 martie 1883, Mircea V. Stănescu, a întemeiat Asociaţia Culturală a Muncitorilor şi Meseriaşilor Arădeni Progresul, prima organizaţie, care a avut ca scop, înscris în statut, „conversaţia culturală, nobilă desfătare, filantropie“. A fost membru fondator al Băncii Victoria. În semn de omagiu, în 1938, arădenii i-au ridicat un bust, în fața Palatului Cultural, creație a sculptorului Radu Mânzat Moga.

1869 – Întrunindu-se într-o conferință specială, un grup de fruntași politici ai românilor transilvăneni, au hotărât înființarea Partidului Național Român din Transilvania (PNR), care în prima ședință și-a fixat ca tactică pasivismul politic. La 22 martie autoritățile ungare au hotărât interzicerea lui, decizie viu comentată, care a fost primită cu ostilitate de populația românească.

1898 – S-a născut la București, Alexandru Constantinescu (d. 1970), fost profesor la Liceul Moise Nicoară din Arad (1924-1939),  intelectual de mare prestigiu, numit de elevi „artist al frazei și al stilului“.A condus Societatea literară Ioan Russu Șirianu destinată elevilor și a activat la Tribuna Nouă, Ateneul Popular, fiind unul din conducătorii revistei Hotarul.

1945 – După cum anunţa ziarul local Patriotul, peste 20.000 de cetăţeni, muncitori şi muncitoare, au manifestat disciplinat în faţa Primăriei, omagiind astfel, Ziua Armatei Sovietice.  Cu acest prilej, au fost depuse coroane cu flori la mormântul colonelului Kosciuk din faţa Bisericii Evanghelice, iar prof. I Niciu a conferenţiat în cadrul ARLUS despre Uniunea Sovietică. Seara, Comandamentul militar sovietic a oferit o recepţie, la care au participat primarul Ioan Pălincaş, prefectul Petre Şimăndan şi alte oficialităţi locale. Aradul a fost ocupat de trupele sovietice începând cu 22 septembrie 1945, situaţie care a durat până în vara anului 1958. Această prezenţă, comporta sarcini grele pentru  arădeni, un efort economic ale cărui proporţii au fost imense şi care alături de cel depus pentru susţinerea războiului antihitlerist, a dus la vlăguirea ţării. Astfel, Armatei sovietice, i-au fost livrate de arădeni, până la 30 iunie 1945, o cantitate de 365.086 tone subzistenţe, în valoare de 21,7 milioane dolari. Ele au cuprins însemnate cantităţi de zahăr, cartofi, carne, sare, tutun, ţigări, arpacaş etc. care corespundeau întreţinerii unor efective de peste 600.000 militari. Multe materiale, îndeosebi cereale depozitate în silozuri au fost luate sub formă de captură, fără forme de plată, epuizând şi mai mult disponibilităţile imediate ale României. Documentele de arhivă şi memoria colectivă au reţinut de asemenea, pentru această perioadă  suficiente abuzuri săvârşite de soldaţii sovietici, care degenerau în acte de viol, jaf şi agresiune, crime. Semnificative în acest sens, sunt nesfârşitele reclamaţii şi constatări prezentate în reclamaţii, rapoartele pretorilor, ale comandanţilor şi ale altor oficialităţi.