1622 – Dieta Transilvaniei din Cluj, a dispus ca în comitatele (judeţele): Bihor, Crasna, Solnocul de Mijloc şi Zărand, să fie folosită, în târguri ca unitate de măsură, câbla (kobel) de Arad, preluată încă din 1562, de la Şimand.
1849 – Ioan Buteanu (1821-1849), prins mișelește la Abrud din ordinul maiorului Imre Hatvani, a fost dus de-a lungul Văii Crişului legat de un tun până la Iosășel – Gurahonț, unde, pe malul drept al Crișului Alb, a fost spânzurat de o salcie. Tot acolo au mai fost spânzuraţi preoții Groza Simion din Gurahonţ, Pavel Fărcaş din Pleşcuţia, Sinesie Grozav Aciuţa, primarii Buda Ioan din Iosăşel, Iancu din Feniş, Vrenţi din Dulcele şi cel din Zeldiş.Revoluționarul român transilvănean de la 1848, s-a născut la Şomcuta Mare, dintr-o veche familie nobila din Ţara Chioarului. A urmat gimnaziul la Baia Mare şi Carei, iar dreptul la Cluj şi Zagreb. Timp de trei ani a lucrat ca şi cancelist la Curtea de Apel (Tabla) din Mures-Odorhei (Târgu-Mureş), iar după obţinerea diplomei de avocat, s-a stabilit la Abrud. În timpul evenimentelor din 1848, generalul austriac A. Puchner, l-a numit administrator al Zărandului, iar Comitetul Naţional Român, la desemnat prefect al regiunii respective.
În 1869 osemintele lui Ioan Buteanu au fost duse şi aşezate în cimitirul de la Gurahonţ, iar la 1924, cu ocazia centenarului naşterii lui Avram Iancu, au fost duse în Cimitirul Eroilor dela Ţebea.
În 1934, la Iosășel, pe locul execuției a fost ridicată o troiță memorială.
Ioan Buteanu portret de Barbu Iscovescu 1848
l
Troița memorială Ioan Buteanu din Iosășel
