Cronologie arădeană – 23 martie

1847 – S-a născut la Iaşi, în mahalaua Păcurari, istoricul Alexandru Dimitrie Xenopol (1847-1920). Nu există documente care să ateste faptul că marele om de cultură a fost la Arad, totuşi locuitorii acestui oraş i-au ridicat un monument şi au dat numele ilustrei personalităţi, unei prestigioase instituţii: Biblioteca Judeţeană. După moartea lui Xenopol, soţia sa Coralia (Riria), s-a preocupat de soarta moştenirii culturale şi mai ales de bogata şi valoroasa sa bibliotecă. Iniţial, i-a cerut lui Nicolae Iorga să o accepte, dar acesta a refuzat. O parte din cărţi a fost donată Universităţii din Iaşi, iar alta, foarte consistentă, a fost donată Aradului, ca fond pentru înfiinţarea unei biblioteci publice pentru „muncitorimea românească“.

Bustul lui A.D. Xenopol (autor, Gheorghe Groza, 1929)

Drept urmare, la 12 mai 1921, la Palatul Cultural, a avut loc inaugurarea Bibliotecii A.D. Xenopol, care cuprindea 2032 volume din cele 2203 donate, diferenţa de 171 cărţi de mai mică valoare, fiind transferată unor şcoli din oraş. În fondul de carte Xenopol, cum este cunoscut şi astăzi, se află cărţi cu autografe, primite din partea unor personalităţi, carte veche românească şi de patrimoniu, alături de opera de căpătâi, în şase volume, adnotată şi adăugită de marele istoric. În semn de recunoştinţă şi apreciere faţă de memoria marelui savant şi istoric roman, în iulie 1921, s-a luat hotărârea de a eterniza în bronz, figura distinsului om de ştiinţă A.D.Xenopol. Lucrarea a fost definitivată în 1927 de sculptorul Gheorghe Groza din Moneasa şi instalată în faţa Palatului Cultural.

1902 – A murit Iosif Goldiş (n. 1836, Socodor), episcop al Aradului, membru al Academiei Române.

1918 – S-a născut în Arad, Emil Prokopecz (1918-2005), sportiv de performanţă şi antrenor cu rezultate excepţionale la tenis de masă. Deşi în tinereţe s-a dedicat fotbalului, jucând în diferite echipe locale, în 1954, la vârsta de 36 ani, a preluat conducerea secţiei sportive de tenis de masă, de curând înfiinţate la Asociaţia Sportivă Voinţa (1950). În 1966, construcţiile vechiului club Krispin (Merffy), de pe strada M. Eminescu nr. 28 au fost amenajate pentru antrenamente şi competiţii sportive. După şase ani, în 1973, baza sportivă a fost preluată de Clubul Sportiv Orăşenesc, iar în 1980, întregul spaţiu, extins şi modernizat, a devenit cel mai modern şi eficient Complex Sportiv de tenis de masă din ţară.

Emil Prokopecz

Sub conducerea tehnică a antrenorului Emil Prokopecz secondat de Magdalena Leszay, Liana Mihuţ, Kakas Arpad, Livia Căruceru, Valentin Dobai, Cristian Dodean, Vasile Fodoran şi alţii au fost obţinute în această disciplină sportivă rezultate remarcabile: 101 titluri de campioni ai României la diferite competiţii interne şi internaţionale la toate categoriile de vârstă şi 33 titluri balcanice. Echipa locală a câştigat de patru ori Cupa României, fiind de două ori finalistă în Cupa Campionilor Europeni. Pentru rezultatele obţinute, Emil Prokopetz a fost distins cu Diploma de Onoare, Meritul Sportiv clasa a II-a, Medalia Naţională pentru Serviciu Credincios şi titlul de Antrenor Emerit. Astăzi Compexul de Tenis de Masă al Clubului Sportiv Municipal, îi poartă numele.

1945 – Prin Decret Regal s-a legiferat reforma agrară. Au fost expropriate peste 1.468.000 ha, fiind admisă ca proprietate indivizibilă maximum 50 ha de familie, cu excepţia bunurilor agricole aparţinând mănăstirilor mitropoliilor, episcopiilor, parohiilor şi aşezămintelor bisericeşti, Domeniilor Coroanei ale Eforiilor şi Aşezămintelor spitaliceşti, precum şi cele ale Academiei Române, Casei Şcolilor şi altor aşezăminte de cultură, ale composesoratelor, urbariatelor, obştiilor şi cooperativelor săteşti şi ale comunelor. Au fost împroprietărite circa 900.000 familii (dintre care 400.000 fără pământ).

1933 – S-a înfiinţat Despărţământul din Arad al Institutului Social Banat – Crişana. În vara aceluiași an au început cercetările monografice la Sâmbăteni, finalizate în anul următor prin întocmirea a peste 2000 de fişe cu referire la trecutul istoric al comunei, starea de sănătate a populaţiei, portul popular, tradiţii, obiceiuri. Cercetările au continuat în 1935 de către o echipă studenţească, încheindu-se cu rezultate remarcabile în 1936.

Prima publicare: 2019-03-23 @ 05:20