1869 – Primăria împreună cu Societatea pe acțiuni numită: Calea ferată Rutieră Arădeană şi Fabrica de Cărămidă cu Aburi a inaugurat primele linii ale tramvaiului tras de cai. Era primul sistem de transport în comun al cetățenilor orașului. Au fost date în folosinţă trei linii cu o lungime totală de 10,2 km prelungită după câţiva ani la 13,6 km. Tramvaiele traversau orașul din Centru până la Moara Fraților Neuman din marginea Gaiului și la Piața de porci.Situația s-a perpetuat mai bine de patru decenii, până în 1913,când primăria a recurs la tracțiunea mecanică a vagoanelor folosind locomotive cu abur, înlocuite și acestea după puțin timp, cu motoare pe benzină cumpărate de la o firmă germană.
În același timp, ofertele și dezbaterile publice pe tema introducerii tramvaiului electric erau din ce în ce mai numeroase și insistente. Ele veneau atât din partea unor firme străine, cu mare experiențâ în domeniu, dar și al inginerului Cornel Micloși, originar din Covăsânț, inventatorul român care a revoluționat transportul comun cu tramvaiele electrice în Timișoara. Trecând peste insistentele solicitări ale arădenilor și specialiștilor, în 1928, primăria a demontat calea ferată în totalitate, dezvoltând integral transportul urban cu autobuze.
Ideia tramvaiului electric însă nu a fost abandonată. În 1942, în timpul războiului, au fost neinspirat demontate de pe străzile Odesei și aduse la Arad, instalații din 1911, compuse din șine, stâlpi metalici, macazuri, stații de redresare a curentului electric, vagoane cu un ecartament îngust de un metru. Fără să circule, vagoanele au fost reparate pe cheltuiala orașului și înapoiate după încheierea păcii. La 26 noiembrie 1946, a fost pus în circulație primul tramvai electric fabricat la Arad, producție care a fost extinsă în anii următori, ridicând orașul la dimensiunile unui oraș modern. Dar marea provocare a venit în 2011, când la Arad a fost lansat tramvaiul Astra Imperio, primul vehicul de transport urban, fabricat de o firmă privată din România. Compus din mai multe module, echipat cu aer condiționat și facilități pretinse de un transport modern, cu un consum redus de energie electrică și podeaua coborâtă.
1944 – La marea întrunire populară din faţa primăriei unde au participat peste 8000 de arădeni s-a scandat pentru demisia Guvernului Sănătescu şi instaurarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat (FND). Au vorbit. Mihai Drecin, secretar PCR, Belea Miron – Frontul Plugarilor, Gheorghe Voştinar – PSD, preşedintele Sindicatulului Tipografilor.
1944 – A fost creată la Bucureşti – Asociaţia pentru Reluarea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), cu filiale în fiecare judeţ şi cercuri în intreprinderi, instituţii, cartiere, localităţi etc. La Arad, conducătorul organizaţiei judeţene, a fost ales Alexandru Baniciu – prim-preşedintele Tribunalului, care în 1948, la sfârşitul mandatului, a raportat Conferinţei ţinute în sala cinematografului Savoi, înfiinţarea a 226 cercuri locale cu 27.000 membri, în majoritate muncitori.