1945 – Au fost transmise Instrucţiunile speciale relative la deconcentrarea şi reorganizarea armatei, după încheierea războiului. Printre altele s-a hotărât ca din zonele de ocupaţie sovietică să facă parte şi Aradul, unde trupele, al căror număr nu poate fi stabilit cu precizie, erau deja încartiruite încă din 22 septembrie 1944. Acestea se aflau în Cetate, Cazarma Roşiori de pe Calea Aurel Vlaicu pe locul fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL), cazarma de lângă Cimitirul Pomenirea de pe strada Bodrogului, Cazarma de pe Calea Victoriei şi în alte clădiri din Arad şi Lipova, foste unităţi militare româneşti. De asemenea, începând cu luna noiembrie 1944 şi spitalul municipal a fost ocupat exclusiv de către trupele sovietice pentru internarea propriilor răniţi, din ordinul comandantului fiind suspendată activitatea religioasă a capelei, pe motiv că se conturbă prin clopote şi cântări bisericeşti, liniştea bolnavilor. Tot atunci au mai fost ocupate alte clădiri importante din Arad, care înainte adăposteu instituţii, şcoli, aşezăminte culturale, mare parte din ele fiind transformate în garnizoane, spitale, sanatorii, cluburi culturale şi sportive, cantine şi magazine cu circuit închis. Ofiţerii şi membri personalului auxiliar au fost cazaţi în locuinţele eliberate special, situate în preajma podului Decebal, în clădirea Teatrului Clasic Ioan Slavici şi alte edificii publice. În 1948, au mai fost trecute în proprietatea URSS, alte imobile din Arad, aşa cum au fost cele de pe străzile: Tudor Vladimirescu 1, Episcop Grigore Comşa 29, Zece Mai 18, Latină 3, Episcopiei 9, Andrei Mureşanu 15. Cheltuielile administraţiei locale (prefectură, preturi, primării) erau destinate atât pentru subzistenţele armatei sovietice (alimente pentru trupe, mese oferite ofiţerilor şi soldaţilor, hrana, ţigări etc.), cât şi cele care decurgeau din Convenţia de armistiţiu (12 septembrie 1944).Astfel, trebuiau asigurate lucrări de reparaţii şi întreţinerea cantinelor, a comandamentelor, spitalelor, asigurarea forţei de muncă şi a vehicolelor, festivităţi, înmormântări, echipamente, drumuri şi poduri, barăci, amenajări abatoare etc. Ocupaţia Aradului a durat până în vara anului 1958, când trupele sovietice au părăsit România.
1949 – A fost inaugurată în comuna Zăbrani din judeţul Arad, prima Gospodărie Agricolă Colectivă (CAP) din România, alături de cele din Turnişor (Sibiu), Luna de Jos (Cluj), Răşcani (Vaslui) şi Laslea (Târnava Mare).