
1611 – S-a născut la Istanbul din familia unui bijutier bogat, Evlia Celebi (1611-1682), istoric, geograf şi scriitor turc, care a colindat timp de peste 40 de ani teritoriile imperiului şi regiunile vecine. Impresiile, descrierile așezărilor cu pieţe, clădiri, moravuri, obiceiuri, aspecte culturale, sunt prezentate în lucrarea sa Cartea călătoriilor (10 volume), constituind pentru perioada respectivă un ghiid preţios iar azi, un impresionant izvor istoric. În 1660 a vizitat paşalâcul Banatului şi zonele arădene (Arad, Ineu).

1848 – Într-un raport al primului vicecomite al Aradului trimisul primului-ministru al Ungariei, se arată că problema unirii Transilvaniei cu Ungaria a fost pusă în discuție și de către români, care încă nu și-au exprimat punctul de vedere.
1885 – S-a constituit sub preşedenţia brutarului Janos Kristiory, Corporaţia Intreprinzătorilor Arădeni. În doar doi ani, organizaţia şi-a ridicat pe bulevardul Dacia, un sediu impozant, cu două nivele iar în 1904, la zestrea Corporaţiei s-a adăugat o mare şi frumoasă sală de dans, azi Casa Armatei. Printre altele, Janos Kristyori a fost principalul organizator al Expoziţiei Universale a Ţării de Jos şi Sudul Ungariei din Arad (1890), fiind premiat şi ales ca membru al Ordinului Franz Josef I.
1945 – Fiind zi de duminică, au plecat în satele județului peste 20 echipe de muncitori arădeni cu intenția de a repara uneltele agricole (fiare de plug, căruțe, grape etc) și de a pune în funcțiune tractoarele.
1945 – Au început marile epurări din armată, unii din generali fiind arestaţi: Ilie Şteflea, Nicolae Macici, Gheorghe Potopeanu, Ion Boiţeanu, ultimii doi foşti ministri în Guvernul Sănătescu. O gardă cetăţenească din Sibiu, l-au arestat pe Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950), om politic, publicist unul din liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania. Înzestrat cu o mare abilitate, Al. Vaida -Voievod a fost un orator elocvent în limbile română, maghiară, germană şi franceză. După anchetare, a fost pus sub arest la domiciliu, unde şi-a petrecut restul vieţii până la moartea sa, în 1950, la vârsta de 78 ani.
1947 – O comisie de pe lângă Ministerul Informaţiilor a publicat prin Monitorul Oficial, lista cărţilor interzise. Între acestea, erau lucrări ale lui Mihai Eminescu, Petre Ispirescu, Simion Mehedinţi, Ion Nistor, Gheorghe Brătianu ş.a.