1818 – În clădirea sălii de teatru Jacob Hirschl (strada Gh. Lazăr nr. 5), frecventat de persoane din înalta societate arădeană, a fost prezentat primul spectacol public al elevilor Preparandiei române, şcoală de învăţători înfiinţată în 1812. Documentul care atestă acest eveniment, deosebit de important pentru istoria Aradului, aflat în arhivele Academiei de Ştiinţe a Serbiei din Sremski Karlovci, precizează că suma încasată, după scăderea cheltuielilor a constituit un venit care s-a alăturat donaţiilor individuale şi colective, menite să contribuie la înfiinţarea unui internat şcolar (alumneu). Sava Arsici, căpitan al oraşului şi directorul local al Preparandiei arădene a fost însărcinat să administreze acest fond.
1873 – S-a născut în Arad, Parecz Adalbert, doctor în științe juridice al Universității din Budapesta (1898), Decan al Camerei Avocaților din Arad (1914-1920), membru în Consiliul Baroului și Comisia Interimară, Președintele filialei municipale și județene a Partidului Maghiar (1935-1938), deputat în Parlamentul de la Budapesta. A practicat avocatura în comuna Aradul-Nou.
1884 – Asociația Progresul din Arad, care cuprindea muncitori și meseriași români, a ținut balul său tradițional împreună cu un concert. Petrecerea a fost deschisă prin intrarea soției lui Vasile Pagubă, însoțită de 30 de fete îmbrăcate în costume populare românești, care s-au plimbat prin sală în sunetele Marșului lui Mihai Bravul. A urmat concertul, în programul căruia au figurat; o doină prezentată la fluier de profesorul Vidu, comedia muzicală Ciobanul din Ardeal de Iosif Vulcan, Tătarul cântat de corul asociației condus de Andrei Tuducescu și altele. Balul a fost deschis de avocatul dr. Mircea V. Stănescu, președintele comisiei de organizare, care a jucat cu amfitrioana, o înfocată ardeleană, pilda lor însuflețindu-i pe toți participanții. Înainte de încheiere, mai mulți fruntași îmbrăcați în costume naționale românești, s-au incins în Călușer, pe care l-au dansat cu măestrie.