1929 – A fost comunicată Sentinţa Tribunalului din Arad, prin care se ridica personalitatea juridică şi se dizolva Căminul Muncitoresc din Arad, cu sediul pe strada Paris nr.2. Hotărârea era motivată şi prin faptul că organizaţia îndemna muncitorii sindicalişti să nu se supună autorităţilor, instigându-i la răsturnarea ordinei sociale existente. Edificiul numit Căminul Muncitorilor, inaugurat la 1 mai 1913, ca sediu al Partidului Social Democrat (PSD) şi al Sindicatelor a fost ridicat, în urma unor donaţii făcute atât de către arădeni, cât şi prin folosirea fondului trimis din SUA de emigrantul Perveiller Jacob, fost tâmplar la Uzina de Vagoane din Arad. Clădirea dispunea iniţial de o bibliotecă şi sală culturală, în care se desfăşurau activităţi artistice, conferinţe şi întruniri cu caracter ideologic.
În toamna anului 1918, aici a funcţionat Sfatul Muncitoresc din Arad şi sediul socialiştilor români, din rândul cărora au fost aleşi delegaţi oficiali pentru Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, unde, unul din ei a propus ca Transilvania să se unească cu România, în cadrul unei republici democratice. După înfiinţarea PCR (8 mai 1921), în această clădire au fost organizate acţiuni muncitoreşti revendicative, greve, demonstraţii etc.
1935 – Pe Valea Crișului Alb, în amonte de Gurahonţ, locuitorii satelor numiți moți beneficiau de un Carnet de identitate, eliberat conform Jurnalului Consiliului de Miniştri prin care s-a ordonat tuturor primăriilor din ţară ca locuitorii din comunele muntoase cu populaţie de moţi, care vând scânduri, şindrilă, grinzi, bârne, securi, ciubere, doniţe etc, precum şi produse de olărie şi cărbuni de lemne, fructe, var, lână, şube, sumane şi cojoace, prin oboare şi târguri, să fie scutiţi de perceperea vreunei taxe comunale. Organele poliţiei au primit dispoziţia să nu şicaneze moţii bribegi să nu le ceară situaţia militară, certificat de identitate, sau justificarea plăţii impozitelor. Se mai prevedea ca pe zona drumurilor călcate de moţi să se destineze tot la 10 km câte un sector pentru păşunatul animalelor. Înlesniri semnificative au fost acordate şi pentru transportul pe calea ferată atât pentru persoane cât şi pentru mărfuri, în judeţul Arad, pe relaţia Arad – Brad şi Ineu – Cermei. Aceste câteva privilegii, obţinute în perioada interbelică au dus la încurajarea meseriilor practicate de moţi, produsele lor putând fi valorificate mai uşor, pe distanţe mai mari. După cel de al Doilea Război Mondial, aceste drepturi nu au mai fost recunoscute.
