1849 – În prezenţa comisarului guvernamental I. Dragoş, s-a deschis la Chişineu Criş, primul Sinod al Bisericii din Dieceza Aradului, for chemat să dezbată probleme esenţiale din viaţa comunităţii româneşti.
1878 – S-a născut la Prăjești (județul Arad), dintr-o familie de preoți Nicolae Mihulin , profesor de științele naturale la Preparandia din Arad, catihet la Școala Superioară de Fete (actualul Colegiu Elena Ghiba Birta), preot-paroh la Vinga (1916-1917), personalitate arădeană de seamă din domeniul școlii și culturii.
1879 – S-a născut în Comlăuș Boțioc Alexa, doctor în științe juridice, membru al Partidului Național Țărănesc, prodecan al Baroului avocaților, fost primar al Aradului (1932-1933).
1891 – A avut loc ședința de constituire Secţiei locale a Partidului Social Democrat Arad. Marea demonstraţie de la 1 mai 1890, a dat un nou impuls organizării politice a proletariatului arădean. După câteva zile, în cadrul unei adunări ţinute la 26 mai, s-a hotărât crearea unui cerc muncitoresc, care a acţionat pentru înfăptuirea unui partid regnicolar, formă pentru care nu era necesară autorizaţe de funcţionare. În aceste condiţii, la 29 martie 1891, s-a constituit, tot la Hanul Boul Roşu, organizaţia locală a Partidului Social Democrat (PSD).
Hanul Boul Roșu
Timpul nefavorabil, a dejucat intenţia organizatorilor de a ţine adunarea în curte. În sală nu au putut intra decât vreo 600-700 oameni, mulţi rămânând afară. După ascultarea raportului prezentat de Ludovic Schrodt, preşedintele ales pentru a conduce şedinţa a pus întrebarea: Consideră adunarea, drept justă şi necesară ca tovarăşii din localitate să constitue Partidul Social-Democrat? În unanimitate s-a votat în acest sens. A fost ales comitetul de conducere alcătuit din 28 membri, reprezentanţi ai muncitorilor, de toate naţionalităţile.
1912 – S-a născut la Arad, Caius Iacob (1912-1992), renumit matematician, membru al Academiei Române. Nu mulţi dintre savanţii români au atâtea contribuţii ca şi Caius Iacob, care să fie cunoscute în lume prin asociere cu numele lor, îndeosebi în domeniul aerodinamicii subsonice şi supersonice. S-a bucurat de mare preţuire şi din partea matematicienilor francezi, Academia de Ştiinţe din Paris, acordându-i prestigiosul premiu Henri Parville.
1948 – Aşa cum se prezenta în Raportul despre activitatea din Plasa Târnova întocmit de secretarul PMR Petru Apătean, în campania electorală, alegerile au decurs în cea mai perfectă ordine. Ele au avut un caracter de sărbătoare. Muzicile locale, dimineaţa au cântat marşuri, străbătând comunele. La ora 8 dimineaţa a început votarea. Cetăţenii au mers în cea mai perfectă ordine. Nu au existat reprezentanţi ai opoziţiei. Pe tot timpul a domnit o atmosferă liniştită. În comune au fost arborate drapele şi lozinci, dându-se un aspect naţional. Nu s-a întâmplat nici un incident deosebit. Înainte de alegeri, reacţiunea s-a manifestat mai puternic în Camna, unde pe pereţi şi garduri au fost scrise semnul liberalilor. În afară de aceasta, tabla de la intrarea în comună, cu inscripţia Trăiască Republica Populară Română care era bătută pe un copac, a fost scoasă din cuie şi bătută pe un alt copac, în mijlocul comunei şi înscrisă cu lucruri murdare la adresa guvernului. Cei trei indivizi, care au făcut acest lucru, au fost prinşi imediat după alegeri şi înaintaţi Siguranţei Naţionale.