1941 – Printr-o notă informativă, şeful postului de jandarmi din Semlac, relata că în această localitate, minoritarii germani de religie reformată s-au împărţit în două tabere pe tema bisericească şi şcolară. Cei tineri, mai numeroşi, insistau cu ameninţări asupra preotului Balog Iuliu Magyar, să ţină slujba exclusiv în limba germană, renunţând la cea maghiară. Văzând că este ameninţat, preotul a pus în vedere învăţătorului Konig Andrei de a părăsi în cel mai scurt timp localul şcolii confesionale care era în proprietatea bisericii, deoarece solicitările vizau şi trecerea instituţiei de învăţământ la stat şi renunţarea la limba maghiară.
1944– Au fost constituite în Arad, din iniţiativa Frontului Naţional Democrat (FND), Comitete Cetăţeneşti, cu menirea de a supraveghea ordinea, bunul mers al asigurării drepturilor cetăţeneşti, garanţia siguranţei personale şi a proprietăţii, lucrând în comun cu autorităţile locale.
1947 – În urma abdicării Regelui Mihai, care considera că instituţia monarhică nu mai corespunde, actualelor condiţii de stat, reprezentând o piedică serioasă în calea dezvoltării României, în Consiliul de Miniştri, a fost adoptată o Proclamaţie către ţară. În aceeaşi zi, spre seară a avut loc o Reuniune extraordinară a Parlamentului, în care s-a votat legea pentru constituirea Republicii Populare Române. Regele abdicat s-a reîntors la Sinaia în ziua următoare, pentru ca la 4 ianuarie 1948 să părăsească România. Nu definitiv.