1907 – A fost inaugurat în clădirea vechiului teatru de pe strada Gheorghe Lazăr, primul cinematograf permanent din Arad, numit Urania. În premieră a fost proiectat primul film românesc despre Războiul de independenţă (1877), spectacol mult comentat în presa locală. Pentru a mări capacitatea sălii, arhitectul Steiner a anexat clădirii, o galerie, foaierul şi o dependinţă pentru administraţie. Sala a funcţionat ca cinematograf privat proiectând filme mute, pe fondul muzical asigurat de un pianist. După modernizare, cinematograful echipat cu instalaţie pentru filme sonore a fost redeschis în 1933, cu celebrul film Pat şi Patashon (comedie), funcţionând până în 1967, când sala a fost definitiv închisă, fiind considerată nesigură pentru activităţi publice.
1929 – Primăria a adresat Societăţii de Electricitate, să schimbe lămpile pentru iluminatul public în centrul oraşului. Drept urmare au fost montaţi 56 stâlpi metalici de tip Mannesmann înalţi de 8 metri (181 kg) cu două braţe şi 20 stâlpi de 6 metri lungime cu un singur braţ (120 kg), la o destanţă de 45 m, respectiv 35 m între ei, fiind folosiţi 2.500 metri cablu cu becuri de 500 w şi 200 w. Lămpile se aprindeau la lăsarea serii şi se stingeau la miezul nopţii.
1937 – Preşedintele şedinţei Consiliului de Igienă şi Ocrotiri al judeţului Arad, dr Vasile Cucu, medicul şef al municipiului Arad, i-a informat pe cei prezenţi, că în ultima decadă, au fost următoarele boli epidemice: dizenterie (15 cazuri), febra tifoidă (10), difterie (4), scarlatină (2), pojar (99). Referitor la bolile sociale, au fost fost raportate: tuberculoză – 45 bolnavi noi, 10 morţi; sifilis – 75 bolnavi noi, 7 morţi; paludism – 229 bolnavi noi, nici un mort; cancer – 9 bolnavi noi, 8 morţi; conjunctivită granuloasă – 20 bolnavi noi, nici un mort; alte boli – 5 bolnavi noi, nici un mort.
1941 – La solicitarea Inspectoratului Şcolar judeţean, privind necesitatea construirii unor noi localuri de şcoli şi a reparării altora, dr. Iuliu Ionescu, subprefectul judeţului, a recomandat, ca mai întâi să se cerceteze (în opt zile), dacă în comunele respective sunt case evreieşti corespunzătoare, iar în caz afirmativ să fie întrebuinţate acestea ca şcoli.
1946 – Vicepreşedintele Comisiei Centrale Electorale a Armatei, generalul Septimiu Pretorian, a rostit un discurs la radio, arătând că peste 90% din membrii oştirii au votat cu forţele Frontului Democret Popular. Ca vechi oştaş Septimiu Pretorian, se arăta nespus de fericit de acest rezultat, apreciind că armata aproape în unanimitate, ca un bloc de granit, strâns unită a arătat că înţelege să rămână mai departe în slujba poporului şi a patriei.