Cronologie arădeană – 7 aprilie

1839 – S-a născut Boros Benjamin (1839-1896) inginer şi mare proprietar de păduri, cunoscut ca autor al proiectului căii ferate Arad – Brad. Programul edificării acestei construcţii, considerat deosebit de ieftin şi mai ales profitabil economic, redactat de Boros Benjamin în 1874, a devenit unul de referinţă pentru întreaga Ungarie. La începutul anului 1875, pe baza acestui document s-au pus bazele Societăţii Căii ferate Arad-Valea Crişului Alb, cu sediul în Arad. Lucrările organizate pe mai multe etape au durat 20 de ani, fiind încheiate în 1895, pe o distanţă de 167 km calea ferată fiind dotată cu 37 de staţii prevăzute cu săli pentru călători, birouri de mişcare, cabine pentru acari, instalaţii de telegraf, depozite pentru mărfuri. De remarcat este şi faptul că pe această linie, a circulat decenii în şir automotorul Astra, construit în Arad, în perioada 1936-1938. Viteza de 110 km/oră, pe care o atingea trenul, la acea dată, alături de forma sa aerodinamică, îi conferea deosebită eleganţă, făcându-l un punct de atracţie pentru toţi călătorii de pe pitoreasca Vale a Crişului Alb. Printre proprietăţile lui Boroş Benjamin, în partea de nord a Gurahonţului, se afla conacul familiei, înconjurat, conform obiceiului vremii, de un parc. Conacul, existent şi astăzi a fost construit în stil neoclasic, fiind cochet în simplitatea lui. Se remarcă prin terasa acoperită, ornată cu stâlpi din lemn şi decoruri traforate în stil popular, realizate din acelaşi material. Parcul din apropiere, azi colecţie dendrologică, a fost prelucrat arhitectural, pe fondul unei păduri de aproximativ 5 ha, prin trasarea aleilor, asemenea unor poteci şi îmbogăţirea sortimentaţiei, prin, introducerea de noi specii, mai ales din fondul genetic autohton.

Conacul familiei Boros Benjamin din Gurahonț (1940)

Conacul din Gurahonț (fațada sudică (1940)

Parcul conacului (1940)

1908 – S-a stins din viaţă, la Cluj, învăţătorul Roboz (Rosemberg) Joszef (n. 1864, Dunapataj), fondatorul primei şcoli speciale pentru surdo-muţi în Arad (1884) una din primele instituţii de acest fel din Austro-Ungaria. Clădirea finanţată de către consiliul local a fost inaugurată pe strada George Bariţiu, la 1 octombrie 1885, primăria alocând în continuare pentru funcţionare o importantă subvenţie. În perioada sa arădeană (1885-1894), Robosz Joszef, pe lângă faptul că a dotat şcoala cu o bogată literatură de specialitate, a scris şi publicat şapte cărţi de specialitate destinate educaţiei surdo-muţilor. În elaborarea lor a colaborat cu laringologul arădean Szekely I., studiind, în prima fază, defectele de vorbire ce trebuiau corectate. Ajungând la concluzia că problemele sunt de natură psihologică, tratamentul trebuia să fie adecvat. După mai multe încercări, cei doi cercetători, au pus la Arad, în 1891, bazele primului Insitut Ortofonic din Ungaria. Tot atunci, Roboz Joszef, a sintetizat rezultatele obţinute, în acest domeniu editând la Budapesta primul manual de logopedie din Ungaria, cu titlul: Predarea scris-cititului pe baza metodelor psihologice de examinare. Cercetările fiind dezvoltate, în 1894, Roboz a editat tot la Budapesta, manualul de mare succes: Vindecarea bâlbâiţilor. Realizările sale, devenind foarte cunoscute, Roboz Joszef, a fost numit în 1894, Inspector ministerial pentru institutele de surdo-muţi şi responsabil cu organizarea cursurilor pentru formarea specialiştilor în domeniul vindecării defectelor de vorbire, după un an (1895) încredinţându-i-se şi funcţia de director al Şcolii din Vacz, cel mai mare institut de surdo-muţi din Ungaria. În continuare, a conferenţiat pe această temă, a scris cărţi de metodica vorbirii şi citirii de către copiii bâlbâiţi şi a conceput o legislaţie specifică. O boală grea, la determinat în 1899, să se retragă din toate funcţiile, refugiindu-se la o şcoală de surdomuţi din Timişoara, fiind nevoit să se pensioneze în 1906. A murit la Cluj la 7 aprilie 1908, în vârstă de doar 44 ani.

1945 – Comisia sportivă sindicală şi OSP au repartizat pe sindicate cluburile de canotaj şi au hotărât calendarul constituirii unor secţii sportive de specialitate, după cum urmează: polo pe apă – 19 aprilie; şah – 20 aprilie; gimnastică şi atletism – 22 aprilie; sporturi de iarnă şi turism – 25 aprilie; tenis – 26 aprilie; canotaj – 27 aprilie; popice 22 aprilie; box – 26 aprilie.