1893 – La întrunirea muncitorilor confecţioneri de perii şi pensule de pe strada Fabian (Ştefan Cicio-Pop) s-a hotărât aderarea sindicatului la Partidul Social-Democrat. Au fost aleşi în unanimitate ca delegaţi la Congresul care urma să aibe loc la sfârşitul lunii decembrie, muncitorii Augustin Flegar şi Iosif Davola.
1911 – Aşa cum prezenta ziarul arădean Tribuna, „în ciuda timpului nefavorabil, muncitorimea arădeană, dornică de înaintare şi cultivare, a participat în sala restaurantului Millenium la cea de a cincea serată literară instructivă. La ora nouă, G. Ţăran, în calitate de preşedinte, după ce a salutat comitetul aranjator şi pe cei prezenţi aflaţi în mare număr, a spus că aceste serate literare au devenit adevărată şcoală pentru muncitori, care astfel vor şti mai bine să-şi ceară drepturile de care numai o mică pătură a societăţii se bucură. În final i-a îndemnat la dragoste şi frăţietate, căci numai uniţi în cuget şi simţire vor putea duce cu succes lupta pentrudezrobirea lor politică şi economică.
1925 – Ziarul Elelmezesi Szovetseg, relatând despre greva brutarilor din Arad, arăta că „patronii văzând atitudinea unitară şi categorică a muncitorimii au recurs la alte metode, concediind unul câte unul dintre cei recalcitranţi, sperând că ceilalţi, acum în timp de iarnă se vor speria şi vor renunţa la revendicările lor legitime. Brutarii conştienţi, mai degrabă au preferat mizeria şomajului, decât supunerea faţă de patroni şi au luat act de concediere, respectiv excludere. Patronii după ce au văzut că nu pot găsi spărgători de grevă şi că planurile lor au dat faliment, au fost nevoiţi să acorde un spor de salarii. Dacă exclud muncitorimea, nu va mai rămâne cine să lucreze şi nu va mai fi profit. Arma s-a descărcat invers. Un nou atac capitalist a fost zădărnicit de solidaritatea muncitorimii”, încheia comentariul
1941 – Prefectura a stabilit regimul aparatelor de radio de la sate, urmând ca ele să fie încredinţate învăţătorilor sau altor persoane de încredere, care au fost obligaţi să le folosească organizând audiţii publice ca: Ora ostaşului, servicii divine etc. Se menţiona, interzicerea cu desăvârşire a ascultării emisiunilor de propagandă străine, potrivnice intereselor statului Român, spre a nu face jocul duşmanilor ţării noastre.
1961 – A murit în Arad, Florian Mureşanu (n. Rodna Veche, 1878), pictor şi grafician, fost profesor la Liceul de arte şi meserii Aurel Vlaicu. Bun desenator, pasionat pentru ilustrarea unor reviste şi cărţi, a debutat ca ilustrator la Luceafărul (1902). De asemenea Florian Mureşanu a executat ilustraţii şi frontispicii pentru Foaia interesantă şi Bobârnaci, realizând o mapă cu 100 desene după poeziile lui G. Coşbuc, lucrările literare ale lui Ion Pop Reteganul iar altele după cunoscute balade româneşti. A pictat numeroase peisaje şi portete în ulei şi acuarelă, imagini bisericeşti alături de Octavian Smigelschi. A fost prezent în expoziţii de grup, la Arad şi în ţară, ultima participare fiind în aprilie 1946 (68 ani). Fiul său Leontin Mureşan, pictor şi sculptor a fost profesor la Şcoala de Arte şi Meserii Aurel Vlaicu.
