Cronologie arădeană – 8 februarie

1873 – S-a născut în Şiştarovăţ (judeţul Arad), dr. Iustin Iuliu Suciu (m. 1953, Arad), profesor la institutul pedagogic-teologic din Arad, arhimandrit la mănăstirea Hodoş-Bodrog, autorul unor valoroase lucrări din domeniul teologiei biblice (Boia, Șiștarovăț).

1877 – A fost inaugurat traseul de cale ferată Arad-Seleuş (45 km).

1925 – Directorul Palatului Cultural Lazăr Nichi, a solicitat Primăriei, deschiderea unei anchete, pentru a constata, dacă aşa zisele relicve Kossuthiste  reprezintă valoare istorică pentru Arad și trebue păstrate sau una personală a unei familii și, în acest caz, să se dispună înlăturarea lor.  Este vorba de monumentul dezvelit în memoria lui Kossuth Lajos, în 19 septembrie 1909, la împlinirea a 60 de ani de la înfrângerea Revoluţiei maghiare din 1849 şi 15 ani de la dispariţia conducătorului ei, Realizat din bronz şi piatră, de Margo Ede (Budapesta) şi Pongratz Siegfried (Arad), ansamblul monumental a fost amplasat între liniile de tramvai, în dreptul clădirii Băncii Naţionale, cu faţa în spre Piaţa Revoluţiei. Parcul şi arnjamentul floral din spatele statuii a fost proiectat de arh. Locz Resso, preşedintele Asociaţiei Inginerilor şi Arhitecţilor. În 1923, într-un raport al Primăriei către Prefectură, se arăta că monumentul a fost vandalizat de către persoane necunoscute, unul din personajele laterale fiind „smucit“ de pe soclu. Pentru  evitarea pe viitor a unor noi stricăciuni, administraţia oraşului a îmbrăcat-o, cu palane din scânduri și demolată în 1925. Astăzi monumentul este considerat dispărut. Aceeaşi autori au realizat o statuie identică la Debrecen (Ungaria).

Demolarea Monumentului Memorial Kosssuth (1925)

1941 – Locuitorii din Semlac au depus în bloc plângere la postul de jandarmi din localitate, deoarece au fost furați de delegatul militar din Arad, la predarea grâului pentru nevoile armatei.

1945 – A fost emis Comunicatul pentru retragerea din circulaţie de către edituri, tipografii, librării, magazine de orice fel, debite, chioşcuri, autori, conform art. 16 din Convenţia de Armistiţiu şi depozitarea în încăperi speciale pe răspunderea deţinătorilor, în vederea predării la prefectură, a lucrărilor prevăzute într-o lungă listă, prezentată într-o anexă. Aceste lucrări trebuiau retrase imediat şi din biblioteci, inventariate şi închise în dulapuri speciale. Ele nu mai puteau fi nici măcar consultate decât cu autorizaţie specială, individuală, dată de şeful instituţiei, pe propria răspundere şi numai în localul bibliotecii. Prima listă a conţinut 120 de titluri printre care: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Vasile Netea, Brătescu-Voineşti, Romulus Cioflec și alții.