Cronologie arădeană – 9 noiembrie

1878 – S-a născut la Rodna Veche (judeţul Bistriţa Năsăud), Florian Mureşan (d.Arad, 1961), pictor, sculptor, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din Arad. Absolvent al Şcolii de desen din Budapesta ca elev al profesorilor Szekely Bertalan şi Nadler Robert, a lucrat ca profesor de desen la o şcoală medie din Trnava (Slovacia) 1908 – 1914. Încorporat militar şi trimis pe front, unde a fost rănit, după război stabilindu-se la Arad. Bun desenator, a fost pasionat pentru ilustrarea unor reviste şi cărţi, aşa cum au fost: Luceafărul, Foaia interesantă şi Bobârnaci, iar mai târziu, a realizat o mapă cu 100 desene după poeziile lui G. Coşbuc. Alte desene au fost inspirate din lucrările lui Ion Pop Reteganul sau cunoscute balade româneşti. În pictură, a executat numeroase peisaje şi portete în ulei şi acuarelă, iconostasele bisericilor din Sintea Mare, Munar, Macea, Aradul Nou şi altele

Florian Mureșan (1900)

Florian Mureșan, Casa părintească din Rodna (acuarelă, 1900)

Florian Mureșan, Portret de bărbat ( acuarelă 1903)

Florian Mureșan (1963)

1864 – A fost numit Comite Suprem al Aradului, Gheorghe Popa de Teiuş. Născut la Galşa, din părinţi înobilaţi, cu titlul de Teiuş, Gheorghe Popa (1824-1867), după absolvirea studiilor juridice la Oradea, s-a stabilit, în 1846 ca avocat la Arad. La scurt timp, a intrat însă în administraţie, urmând o carieră strălucită: pretor la Şimand (1849), primpretor la Cintei (1852), apoi la Ineu (1854) şi Salonta, jude la Curtea de Apel din Oradea (1859). Ascensiunea sa profesională a continuat prin numirea ca jude la Tabla Regească din Budapesta, refendar aulic şi consilier la Curtea din Viena, fiind primul român care ajunge la o aşa înaltă treaptă politică şi administrativă. Ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, Gheorghe Popa, a făcut parte din Grupul radical român, care revendica drepturi naţionale pentru provinciile monarhiei locuite de români. Numit Comite suprem al Aradului (1864), pe lângă iniţiativele de reorganizare a comitatului, a militat pentru introducerea limbii române în administraţie numind peste 40 de notari români, aleşi dintre absolvenţii Preparandiei arădene. Remarcabilă este şi contribuţia sa la înfiinţarea în 1865, a Mitropoliei românilor, de numele său legându-se şi reorganizarea Episcopiei ortodoxe române din Arad, prin alipirea teritoriilor de la sud de Mureş, până la Vinga. Înainte de moarte, a lăsat prin testament o donaţie de 500 florini Asociaţiei Naţionale Arădene pentru Cultura şi Conversarea Poporului Român, sprijinind astfel iniţiativele acestei organizaţii. Bustul din bronz a lui Gheorghe Popa de Teiuş, realizat de sculptorul Radu Moga, a fost  dezvelit  în faţa Palatului Cultural în 1938.

Bustul lui Gheorghe Popa de Teiuș din fața Palatului Cultural (autor Radu Moga, 1938)