În memoria celor 90 eroi arădeni, victime ale ripostei vechii puteri la aspirația de Unire exprimată la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, la capătul principalului bulevard al Aradului, aproximativ în sensul giratoriu din faţa noii Catedrale Ortodoxe, spaţiu numit astăzi Piaţa Drapelului, a fost aşezat în 1936, la iniţiativa Ligii Antirevizioniste Române, din Arad, monumentul Crucea Martirilor Arădeni de la 1918-1919.
Lucrarea înaltă de 5 m a fost cioplită din andezit de Deva în atelierele Fraţilor Rosza Adalbert (1890-1958) şi Ferdinand (1897-1985), după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu. Cheltuielile au fost suportate prin contribuţia Societăţilor Înfrăţirea, Cultul Eroilor şi Despărţământul din Arad al Astrei.
Dezvelirea şi sfinţirea monumentului, a avut loc la 17 mai 1936, această dată fiind dedicată atunci ca zi a Aradului. Se evoca astfel acel 17 mai 1919, zi în care armata română, prin Regimentul 6 Vânători, a intrat în oraş deschizând șirul evenimentelor privind instaurarea administraţiei româneşti în Arad.
În 1960 monumentul a fost demolat şi depozitat la Mănăstirea Sfântul Simion Stâlpnicul din Gai, fiind înălțată ulterior (1970) pe o construcție ca simbol al unui izvor (1979).
În 1995, Crucea Martirilor Arădeni, sub forma ei înoită de sculptorii Mihai Takacs și Dumitru Şerban, dar păstrând elementele arhitecturale iniţiale, a fost inspirat amplasată într-un aranjament floral al Parcului Mihai Eminescu, în spatele primăriei. Soclul alcătuit din 2 postamente pătrate suprapuse legate între ele prin câte 2 trepte l-au ridicat la 170 cm deasupra solului, dându-i astfel monumentalitate.
Stilul de ansamblu este cel neobrâncovenesc, crucea având pe toate muchiile în basorelief un brâu în torsadă, inscripţii şi simboluri. Capitelul este pătrat, iar streaşina ornată cu crizanteme şi cruci în volute fitomorfe stilizate. Lateral braţelor crucii este excizată floarea de mac, ca simbol al somnului, flancată de vrejuri vegetale. Forma literelor din inscripţii este preluată din caracterele chirilice stilizate, întreaga lucrare fiind cioplită cu mare fineţe în roca andezidică dură.
În partea estică, spre Mureş, sub inscripţia SLĂVIT SA FIE / DUMNEZEU, a fost plasată într-un chenar circular marcat prin torsadă, Stema Mică a Regatului României, reprezentată prin acvila crucigeră cu sceptru şi spadă. Scutul poartă însemnele provinciilor istorice și emblema Casei Regale. Fiecare braţ al crucii, poartă în relief câte o cruce greacă, cu braţele egale, între care se află stilizată floarea de crin, simbol al purităţii.
Pe fațadele principale au fost scrise două texte omagiale religioase, asemenea unor rugăciuni și anume: SĂ AJUNGĂ BU / NĂTATEA TA DO / AMNE PE CEI / CE S-AU MUTAT / DE LA NOI CU ÎN / FRICOȘATĂ PO / RUNCA TA SĂ-I / ÎNCONJURE PE DÂNȘII MILA TA / ȘI SĂ-I ÎNDREPTEZE LA LĂ / CAȘURILE CELE LUMINA / TE DE LUMINA FEȚEI TALE (spre vest) și MARTIRILOR DIN ȚINUTUL A / RADULUI JERTFI / ȚI PE ALTARUL / DEZROBIREI NAȚIONALE ÎN A 1918-19 / RIDICATU-SA A / CEASTĂ SF. CRUCE / ÎN ZILELE M. SALE / CAROL AL II-LEA / REGELE ROMÂNIEI / ȘI SA SFINȚIT LA / 17 MAIU 1936 / DE POMENIRE ȘI LEGĂMÂNT VECINIC / ȘI CREDINCIOS / CU NEAMUL ÎNTRE / GIT ÎN DREPTUL / SĂU NAȚIONAL (spre est). În final a fost aplicat semnul culcat al cifrei opt, consacrat infinitului.
Toate fețele trunchiului crucii, poartă scris în relief numele celor 90 martiri arădeni victime ale evenimentelor sângeroase din noiembrie 1918 – mai 1919.
În această nouă amplasare, în Parcul Mihai Eminescu, Crucea Martirilor Arădeni, se înalţă în amintirea şi cinstirea jertfelor pe care oamenii acestor locuri le-a adus în istoria ţării.
Până în prezent, este singurul monument din Arad, care evocă şi cinsteşte Marea Unire a românilor de la 1918.
Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la trecerea în nefiinţă a arhitectului Silvestru Rafiroiu, pe fundamentul monumentului a fost aşezată o placă memorială, pe care este gravat textul: Silvestru Rafiroiu / arhitect / 1903 – 1961 / la cincizeci de ani de la / trecerea la cele veşnice / 10 noiembrie 2012.
Arhitectul Silvestru Rafiroiu în 1931 (Colecția arh. Radu Măran) Piaţa Drapelului (Podgoria, 1937) Monumentul amplasat la Mănăstirea Sfântul Simion Stâlpnicul din Gai (1979) Amplasamentul monumentului în Parcul Mihai Eminescu (1990) arh. Miloş Cristea, pictorul Onisim Colta, sculptorul-restaurator Mihai Takacs, (pe schelă) sculptorul Dumitru Şerban (1995) Crucea Martirilor (fațada principală) Crucea Martirilor arădeni (detaliu) Crucea Martirilor arădeni (detaliu) Crucea Martirilor arădeni (detaliu)
