Am fost palat odată – ruină am rămas!…
(Victor Eftimiu – Cocoșul negru , fantezie dramatică în șase acte)
Victor Eftimiu (24.01.1889 Boboșița, Albania – 27 nov. 1972, București) a fost un prozator, poet, dramaturg, traducător și memorialist român de origine macedo-română.
Distins cu multe premii în timpul vieții, postum Eftimiu a intrat într-un con de umbră. ”Nebunul care a scris o mie de sonete”, după cum spunea George Arion, a lăsat posterității numeroase piese de teatru, poezii, basme pentru copii, articole literare și romane.
Dintre operele dramatice ale autorului amintim : Înșir-te mărgărite, (1911); Rapsozii, (1911); Cocoșul negru, (1913); Ringala, (1915); Prometeu, (1920); Don Juan sau tragedia iubirii, (1922); Thebaida, (1924); Meșterul Manole, (1925); Theochrys, (1933); Glafira, (1936); Omul care a văzut moartea, (1928); Atrizii, (1939); Haiducii, (1949); Pană Lesnea Rusalin, (1956); Halatul alb, (1959); Fetele Didinei (1968) etc.
Romanele lui Victor Eftimiu în volume: Două cruci (1914), reprodus în vol. Spre țara nouă. Povestiri din Orient, (1922); Rasputin (1920), [publicat sub pseudonimul Axente Sandomirsky], reeditat cu titlul: Bestia mistica. Viata si moartea lui Rasputin, (1922); Tragedia unui comedian, (1924); Elfiona, (1924), Dragomirna, (1930) Opere, în vol. 12; Kimonoul înstelat (1932), Omul fără nume, în trei părți: I. Tragedia unui comediant, II. Principesa Simonof, III. Spre sursele tragediei (1940), în Opere, vol. 14; Lora Mirandy, (1941) în Opere, vol. 15; Pe urmele zimbrului (1964); Tengri (1970).
Volumele de versuri se adresează deopotrivă copiilor și adulților: Poemele singurătății. Imnuri creștine. Cântece de oraș, (1912); Candele stinse, (1915); Lebedele sacre, (1920); Cântecul milei. Sonetele iubirilor defuncte, (1932); Oda limbei române, (1927); Noaptea subterană, (1933); Cântecul mamei și al copiilor, (1935); Oglinzile, (1939); 13 Decembrie și alte poeme, (1947); Soliile terestre, (1961); Versuri, (1964), ș.a.
Din literatura pentru copii și tineret amintim: Corabia cu pitici, (1919); Basme de Crăciun, (1922); Băiatul pierdut, (1922); Făt-Frumos din lacrimi, (1922); Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, (1922); Pădurea ursitoarelor, (1922); Katalina, (1922); Șarpele fermecat, (1922); Minunea Sfântului Ilie, (1922); Pățania călugărului Gherasim, (1922); Alina-Linda, (1922); Trei îngeri, (1922); Voievodul Dreptății, (1923); Vin sărbătorile, (1923); Un bob de grâu, (1928); Strâmbă-lemne și Sfarmă-pietre, (1928); Ionică Prostul, (1928); Omul și Dracul, (1928); Vestitorii, (1928); Păunașul codrilor, (1952); Prichindel, (1953); Poveste haiducească, (1953); Iepurașul de turtă dulce, (1954), ș.a.m.d. (Sasu, Aurel– Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Paralela 45, 2006)
Romanul ”Kimonoul înstelat” este un roman polițist despre care George Arion afirma: ”oferă la lectură un cocteil savuros de întâmplări senzaționale, de răsturnări de situație, de umor suculent. Clișeele genului sunt mânuite cu dexteritate, fără să lipsească aportul original. Nu ne rămâne decât să regretăm că Victor Eftimiu n-a recidivat, propunându-ne și alte narațiuni cu suspans. Ar fi avut un destin fulminant ca promotor în spațiul românesc al literaturii cu detectivi și criminali.”
Vă invităm la secția Împrumut Carte pentru Adulți pentru a împrumuta unicul roman polițist al acestui mare autor.