Dragobetele sărută fetele!

Dragobetele – sărbătoarea iubirii pe meleaguri mioritice celebrată în 24 februarie – reînvie neliniștea și dorința proprie oamenilor de a-și găsi sufletul pereche care apar odată cu renașterea naturii și nuntirea păsărilor nemigratoare.
Pentru a marca această sărbătoare autohtonă vă propunem … un basm scris de marele nostru poet, George Coșbuc.

Va veni să vă cuprindă
Un flăcău cu negre plete
Și frumos cum nimeni nu-i:
Voi fugiți să nu vă prindă
Ușa s-o-ncuiați la tindă,
Că, de vă sărută, fete,
Veți muri de dragul lui!”

Și-a venit flăcăul, cică,
Un voinic cum altul nu e!
Și trei fete de-mpărat
Grabnic s-au ascuns de frică,
Numai fata cea mai mică
N-a putut grăbit să-ncuie,
Și-a rămas la sărutat.

De-a murit, eu nu țiu minte.
Acest basm mi-l spuse mama
Adormindu-mă, demult!
Și-i mult basm, de-aici nainte,
Și-am uitat a lui cuvinte!
Ah, de-ați ști să-mi dați voi seama,
cum aș vrea să-l mai ascult!

Vreau să știu, să știu sfârșitul!
A murit copila? Vine
Iar flăcăul de-a plecat?
Ah, eu nu-nțeleg iubitul;
Spuneți cum e isprăvitul?
Că s-a repetat cu mine
Basmul fetei de-mpărat!

George Coșbuc – Un basm (1893)