Dumitru Pasima

După absolvirea studiilor artistice în București (1963), Dumitru Pasima (n. 1935, Macedonia) şi-a perfecţionat tehnica cioplirii în piatră şi lemn, realizând lucrări de artă monumentală, în taberele româneşti din Măgura-Buzău, Brăila, Oarba de Mureş, iar în străinătate, în Bulgaria, Macedonia, Grecia. Beneficiind de bursa Paciurea, a participat cu regularitate la expoziţiile importante din ţară şi la cele de artă românească din Italia, Germania, Iugoslavia, Cehoslovacia, Austria, Belgia, Spania. Opera sa sculpturală, lucrată cu precădere în piatră sau bronz, este foarte variată atât ca teme cât şi ca mijloace de expresie, de la descriptivism până la dezvoltări plastice sintetice. Aspiraţiile sale antropocentriste sunt însă evidente, într-o construcţie figurativă reprezentând personaje cu identitate precisă.  Este cunoscut  prin portretele executate unor personalităţi ale vieţii culturale ca : Mihai Eminescu, Ion Neculce, Nae Ionescu, Gheorghe Petraşcu, Ion Pillat, Tudor Muşatescu, Alexandru Lăpuşneanu, Regina Maria. În paralel cu activitatea sa de portretist, Dumitru Pasima, a finalizat lucrări monumentale, în care accentual este pus pe structura conceptuală şi semnificaţia simbolică a reprezentării. În Căsoaia a cioplit două sculpturi.

Semn pentru Miorița

Căsoaia, 1980, calcar de Viștea – Cluj: 320 / 130 / 200.

Decupajul arhitectural al sculpturii prezintă siluetele a două personaje alegorice, imaginate de artist ca fiind mama şi fiul ucis, într-o expresie universală a durerii. Conotaţiile creştine sunt evidente, întreaga construcţie luând forma unei troiţe, într-o formă inedită de prezentare.

Trecere

Căsoaia, 1984, calcar de Viștea – Cluj: 80 / 170 / 200

Lucrarea pare o replică în negativ a unei forme scufundate în iarbă, ce pare coborâtă din friza cu sfinţi cuvioşi ai unei biserici bizantine. Ascetismului trupului prelung, nedefinit ca mărime, transmite un subtil mesaj de pietate, coferind locului măreţia, liniștea și ascetismul lăcaşurilor monastice.

---

• 

• 

• 

• 

• 

• 

•